Guvernul va adopa luni două ordonanțe de urgență prin care se vor crea mecanisme suplimentare de a ușura absorbția fondurilor europene din PNRR, întrucât investițiile și reformele asumate de România în fața Comisiei Europene trebuie finalizate până la data de 31 august 2026, a anunțat premierul Ilie Bolojan într-o declarație la Palatul Victoria.
„Am avut în aceste zile întâlniri la toate ministerele, în aşa fel încât să evaluăm situaţia reală la zi şi vom face luni publice toate datele legate de stadiul de absorbţie a fondurilor europene pe fiecare minister în parte, ca să se ştie exact unde suntem în momentul de faţă şi, de asemenea, în întâlniri, dintre care azi am avut una foarte lungă, am discutat toate problemele care ţin de rezolvarea jaloanelor, de îndeplinirea condiţiilor, în aşa fel încât să nu pierdem bani europeni, cel puțin din componenta de grant. Cele două proiecte, care au fost astăzi propuse în prima lectură de către Ministerul de Finanţe, urmăresc să creeze două mecanisme suplimentare pentru a uşura absorbţia fondurilor europene”, a declarat joi premierul Ilie Bolojan.
Program de 10 miliarde de lei – împrumuturi fără dobândă
Primul proiect de ordonanță, a spus Bolojan, este legat de un mecanism de finanţare care va permite ca plățile să se facă imediat către beneficiari printr-un mecanism pus la dispoziţie de către Ministerul de Finanţe.
„Beneficiarii îşi încasează imediat sumele, iar închiderea acestor plăţi prin ministerele care sunt responsabile de absorbţia de fonduri europene se va face spre Ministerul de Finanţe după parcurgerea procedurilor normale. Pentru că astăzi aceste proceduri sunt lente, sunt multe întârziate, iar ministerele, din cauza unei capacităţi administrative scăzute sau a complexității acestor decontări, nu reușesc să facă decontările într-o formulă operativă”, a spus Bolojan.
Guvernul a anunțat ulterior, că prin această ordonanță de urgență se propune instituirea unui mecanism de finanțare temporară, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităților locale, pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare.
Mecanismul utilizează temporar sumele disponibile din componenta de împrumut a PNRR, fără a atrage resurse suplimentare de pe piețele financiare și fără costuri pentru autoritățile locale beneficiare.
Plafonul total al programului este de până la 10 miliarde lei, cu potențialul de a susține un portofoliu de proiecte în valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei sunt reprezentate de către cheltuielile eligibile.
Împrumuturile nu înlocuiesc fondurile europene și nu reprezintă cheltuieli permanente. Ele vor avea caracter temporar și vor funcționa ca mecanism de tip „credit-punte” pentru menținerea ritmului de implementare.
Prin această măsură, Ministerul Finanțelor urmărește:
- accelerarea implementării investițiilor PNRR;
- finalizarea la termen a proiectelor;
- atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România;
- absorbția integrală a fondurilor europene;
- evitarea pierderii investițiilor esențiale pentru comunități.
Încă 2 miliarde de lei din Trezorerie pentru „cheltuieli neeligibile”
„Al doilea mecanism”, anunțat joi de premierul Bolojan, „este cel de a acorda împrumuturi pentru ca, în situațiile în care autoritățile locale au cheltuieli neeligibile de acoperit pe care, fie din lipsa capacităţii financiare, fie din atingerea pragului de împrumuturi, nu le mai pot contracta de pe piețele private, să poată să facă acest lucru prin Trezorerie.
„Vom pune la dispoziţie 2 miliarde de lei pentru ca autoritățile locale să-şi poată cofinanța aceste cheltuieli în așa fel încât proiectele să se poată finaliza până la sfârșitul lunii august.”, a precizat premierul Ilie Bolojan.
Guvernul a detaliat ulterior că această ordonanță de urgență introduce măsuri pentru a sprijini comunitățile locale să finalizeze proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni, în cadrul programelor interguvernamentale.
Astfel, unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția municipiilor reședință de județ, pot solicita, inclusiv pentru instituțiile publice finanțate integral din bugetul local, și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporțional cu obligațiile care le revin, de la Ministerul Finanțelor contractarea în anii 2026-2027 a unor împrumuturi din venituri din privatizare înregistrate în Trezoreria Statului, în limita sumei de 2 miliarde de lei.
UAT-urile pot adresa aceste solicitări până la data de 31 decembrie 2026 pentru:
- Finanțarea cheltuielilor neeligibile necesare finalizării proiectelor europene nefinalizate sau nefuncționale din exercițiul 2014–2020;
- Asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile;
- Acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente acestor investiții.
Prin asigurarea acestor finanțări se are în vedere prevenirea blocării investițiilor locale aflate într-un stadiu avansat de implementare și reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene deja contractate.
Finanțările vor avea condiții avantajoase:
- maturitate de până la 5 ani;
- posibilitatea rambursării anticipate;
- exceptare de la limitele de îndatorare și plafoanele de contractare/tragere prevăzute de legislația fiscal-bugetară;
- costuri de finanțare reduse comparativ cu piața.
Dragoș Pîslaru: Sute de primării au în acest moment cererile de transfer întârziate
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat joi în aceeași conferință de la Guvern, că cele două ordonanțe de urgență vin în contextul în care pe partea de investiții „stăm prost cu plățile care se fac pe PNRR”.
El a subliniat că este vorba de întârzieri în absorbția efectivă a banilor, la modul cum se trag banii europeni pe proiecte.
„Ceea ce a inițiat domnul ministru de finanțe, Alexandru Nazare, este o facilitate prin care – și ca să vă răspund clar, ca ordin de mărime – sute de primării, care au în acest moment cererile de transfer întârziate în ministere – din rațiuni de capacitate administrativă – vor putea avea această simplificare maximă și instrument financiar să tragă banii direct ca să-și plătească constructorii, să poată să-și achite achizițiile de care au nevoie ca să putem bifa țintele din PNRR. Asta este ceea ce, în acest moment, în guvern, am avut în primă lectură și luni o vom adopta.” a declarat Dragoș Pîslaru.
Toate proiectele cu fonduri europene au cheltuieli neeligibile
Pîslaru a mai a susținut că „este o măsură absolut excepțională care, pentru tot ce înseamnă administrație publică locală, scoate de pe masă atât nevoia de sume pe care să le primească deja pentru cheltuielile legate de PNRR, cât și pentru partea aceasta de neeligibile.”
Acesta a ținut să explice faptul că toate proiectele cu fonduri europene au cheltuieli neeligibile.
„Vreau să atrag atenția că – cuvântul „neeligibil” poate suna un pic în neregulă. Nu. Toate proiectele au cheltuieli, de obicei, neeligibile, lucruri care țin de cheltuieli suplimentare față de contractul inițial sau orice alte lucruri – TVA-ul, este în anumite cazuri, neeligibil. Sunt lucruri firești și este important ca, pentru primăriile care au gradul de îndatorare la maximum și care n-au de unde să ia resurse ca să plătească – până când le vin banii de la ministere – să nu stea să blocheze constructorii, pentru că suntem acum pe ultima sută de metri.”, a mai spus Pîslaru.
Guvernul a mai transmis că, în prezent, peste 11.300 de contracte finanțate prin PNRR sunt implementate de autoritățile locale, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 34,4 miliarde lei, dintr-un portofoliu total de aproximativ 46 miliarde lei (circa 9,2 miliarde euro), din care restul de executat aferent cheltuielilor eligibile depășește 20 miliarde lei.
Investițiile acoperă domenii esențiale pentru dezvoltarea României: sănătate, educație, digitalizare și infrastructură locală.
Analizele realizate la nivelul Ministerului Finanțelor și al coordonatorului național al PNRR (MIPE) arată existența unor decalaje temporare între efectuarea cheltuielilor de către beneficiari care implementează proiectele și rambursarea sumelor prin mecanismele PNRR de către coordonatori de reforme si investiții.
Aceste decalaje generează probleme de cash-flow pentru unele autorități locale și pot duce la întârzieri în implementare.
