Ultra-bogații planetei cumpără insule și construiesc buncăre subterane, dar chiar se pregătesc pentru un cataclism global sau e altceva la mijloc?

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Ultra-bogații planetei planetei își construiesc buncăre subterane și cumpără insule private pe care construiesc complexuri uriașe care se pot susține autonom, fără ajutor din partea lumii de afară. Însă chiar se pregătesc ei pentru un scenariu apocaliptic sau e vorba despre altceva?

Elon Musk, Mark Zuckerberg, Jeff BezosFoto: Nathan Posner / Shutterstock Editorial / Profimedia

Despre subiectul buncăreleor construite de miliardarii lumii au relatat pe larg în ultimii câțiva ani ani site-uri ca CNN, The Guardian, Vice, The Independent, Vanity Fair, publicații financiare ca Financial Times, Bloomberg și Business Insider, dar și surse de dreapta precum Fox News sau The New York Post.

Unul dintre cele mai recente exemple în acest sens a venit în decembrie anul trecut de la revista Wired, care a relatat că Mark Zuckerberg, fondatorul și CEO-ul Meta, a cumpărat zone întinse de pământ pe insula Kauai din arhipelagul Hawaii.

Zuckerberg și soția sa, Priscilla Chan, construiesc pe această insulă un complex uriaș, cunoscut sub denumirea de „Ranch-ul Ko’olau” și care, potrivit unelor estimărilor, va costa peste 260 de milioane de dolari pentru a fi finalizat.

Moșia are o suprafață de aproximativ 5.500 de metri pătrați, fiind înconjurată de un zid cu o înălțime de doi metri, care este supravegheat de agenți de securitate ce își fac rondurile pe motociclete, inclusiv pe plajele din apropiere. Sute de localnici lucrează la transformarea visului lui Zuckerberg în realitate.

Însă numărul lor exact și ce anume fac ei sunt necunoscute din cauza contractelor de confidențialitate pe care le-au semnat. Articolul publicat de Wired subliniază chiar în prima frază că planurile pentru „Ranch-ul Ko’olau” includ construirea unui „buncăr subteran masiv”.

The Conversation notează într-o amplă analiză dedicată subiectului mai larg al miliardarilor cu buncăre că acesta pare să fie detaliul care atrage atât atenția publicului larg și a jurnaliștilor, cât și a adepțiilor teoriei conspirației. „De ce își construiește Mark Zuckerberg un buncăr privat pentru Apocalipsă în Hawaii?”, „Ce știu miliardarii și noi nu știm?”, „Ce o să se întâmple în 2024 și ei nu ne spun?”, sunt doar câteva dintre întrebările puse pe rețelele de socializare.

Obsesia pentru scenarii apocaliptice sau post-apocaliptice e una alimentată în ultimii ani și de Hollywood și cultura pop americană, cu seriale ca The Last of Ussau The Walking Dead, precum și filme ca Leave The World Behind sau Don’t Look Up.

În același timp, interesul public față de industria (tot mai profitabilă) a construirii de buncăre este speculat și de presă cu titluri bombastice ca „Miliardarii survivaliști o iau absolut razna cu șanțuri de apărare fioroase și tunuri cu apă”.

Unul dintre cei mai bogați miliardari ai planetei încearcă să ne convingă că e un simplu om, exact ca noi

Făcând abstracție de titlurile senzaționaliste și buncărele pentru scenarii apocaliptice, The Conversation notează că alte piese de infrastructură de pe insula Kauai merită mai degrabă atenția noastră: o serie de vile de mari dimensiuni, cu o suprafață totală cât cea a unui teren de fotbal american; cel puțin 11 căsuțe în copaci legate între ele de poduri din frânghii; mașinării pentru desalinizare, purificarea apei și depozitarea ei.

Între timp, Zuckerberg publică pe pagina sa de Instagram conținut care să rezoneze cu oamenii de rând, ca de exemplu o fotografie în care tocmai e pe cale să se înfrupte dintr-o bucată generoasă de carne de vită la grătar, informându-și milioanele de urmăritori că își crește propriile vite, pe care le hrănește cu nuci macademia cultivate la ranch, precum și bere produsă tot acolo.

„Fiecare vacă mănâncă 5.000-10.000 de livre de mâncare în fiecare an, deci asta înseamnă mulți acri de copaci de macademia”, a explicat el (sau unul dintre asistenții săi) pe platformele social media.

„Fabrica de influenceri”, o nouă carte publicată luna aceasta de editura Universității Stanford, argumentează că acest tip de erzaț „în rând cu lumea” pe rețelele de socializare este un exemplu de o evoluție nouă în capitalismul contemporan, una în care sinele devine indistinctibil de logica corporației.

La postarea în care a inclus și o fotografie cu una dintre fiicele sale săpând o gaură în pământ cu lopata, Zuckerberg, unul dintre cei mai puternici (și intangibili) oameni din lume, comentează:

„Fiicele mele mă ajută să plantez copacii de mac[ademia] și au grijă de diferitele noastre animale. Suntem încă devreme în călătoria noastră și este distractiv să venim cu îmbunătățiri în fiecare anotimp. Dintre toate proiectele mele, acesta este cel mai delicios”.

Printre celelalte planuri ale lui Zuckerberg și ale soției sale se numără unele legate de salvarea speciilor de animale periclitate, protejarea plantelor native, dezvoltarea unor ferme de turmeric organic și ghimbir, precum și parteneriate cu experți în conservaționism pentru a prezerva fauna și vegetația specifică insulei hawaiiene.

O insulă cu un ecosistem demn de un miliardar

Aceste proiecte ale fondatorului Facebook vor avea un impact mult mai mare asupra Kauai decât buncărul său, indiferent câte încăperi ar urma să aibă acesta. Însă Mark Zuckerberg nu este singurul miliardar care construiește un complex uriaș în Hawaii.

Celebra prezentatoare TV americană Oprah Winfrey a cumpărat în 2022 pe Insula Maui o proprietate ce se întinde pe 163 de acri, iar ulterior a achiziționat pământuri adiacente care au dus suprafața totală a moșiei la peste 650.000 de metri pătrați.

Larry Ellison, cofondandatorul companiei Oracle, a cumpărat în 2012 aproape tot pământul de pe Lanai, o altă insulă hawaiiană. Iar în urmă cu doi ani miliardarul american Frank VanderSloot a cumpărat un ranch pe Kauai care l-a făcut vecin cu Zuckerberg.

Pentru unii ar putea părea că acești miliardari se pregătesc pentru un scenariu postapocaliptic, mai ales că tot vântură Hollywood idei în acest sens. Însă noua carte publicată sub egida Universității Stanford argumentează că nu este deloc cazul de așa ceva, în pofida buncărelor și a complexurilor subterane.

Autorii cărții, profesorii Grant Bollmer și Katherine Guiness de la Universitatea Queensland, arată în schimb că Zuckerberg, Winfrey, Ellison și alți miliardari s-au înhămat la proiecte de fapt mult mai ambițioase, deși depinde cum alegi să privești lucrurile, și că ei încearcă să creeze ecosisteme complet autosustenabile, controlate și gestionate de o singură persoană.

Autorii susțin că acest lucru îi face pe ultra-bogații planetei să aibă în comun mai multe cu un lord din Evul Mediu decât cu un capitalist din sec. XXI.

Se conturează o nouă formă de feudalism, una cu „tech” în nume?

Bollmer și Guiness nu sunt primii care argumentează că industria tech a creat o formă de „tehnofeudalism” sau „neofeudalism” care se bazează pe culegerea de date personale și folosirea lor în scopuri lucrative. Ei susțin această teză, însă argumentează că ce se întâmplă în Hawaii seamănă chiar mai mult cu accepțiunea tradițională a feudalismului.

Unul dintre autorii pe care ei îl citează, profesorul de drept Joshua A. T. Fairfield de la Facultatea de Drept Washington și Lee din Lexington, notează în cartea sa „Deținut: Proprietatea, Intimitate și Noua Servitute Digitală”:

„În sistemul feudal al Europei medievale, regele deținea aproape totul și drepturile de proprietate ale tuturor celorlalți depindeau de relația lor cu regele. Iobagii trăiau pe pământul acordat de rege unui vasal local iar muncitorii nici măcar nu dețineau întotdeauna uneltele cu care făceau agricultură sau alte activități economice precum tâmplăria sau fierăria”.

Revenind la exemplul „Ko’olau Ranch” al lui Zuckerberg, este ușor de văzut contrastul dintre modul în care a abordat el problema și tentative anterioare de a construi „buncăre” pentru un presupus cataclism viitor. Putem lua, de exemplu, cazul lui Peter Thiel, co-fondatorul libertarian al PayPal și un cunoscut investitor în capital de risc, sau „venture capitalist”, dacă e să folosim termenul mai cunoscut din limba engleză.

Thiel a vrut să construiască un fel de cabană subterană elaborată, asemănătoare unui buncăr, pe South Island a Noii Zeelande, ocupând peste 73.700 de metri pătrați de pământ. Însă planul a fost respins din cauza animozităților dintre miliardar și consiliul local de pe insulă.

Ceea ce vedem în schimb cu proiectul lui Zuckerberg nu este un conflict deschis între miliardar și comunitate. Pe Kauai, membrii comunității și-au dat acordul de bunăvoie, sau au cedat presiunilor, acordând unui plutocrat dreptul de a domni asupra pământului lor în numele conservaționismului.

Bollmer și Guiness afirmă că acesta este un model de afaceri care duce direct înapoi la feudalism și că atenția asupra acestui lucru este distrasă de relatările bombastice despre „cele mai nebunești” aspecte ale proiectelor lui Zuckerberg și ale celorlalți miliardari.

Metaversul visat de Zuckerberg n-a convins deocamdată (FOTO: Kay Nietfeld / AFP / Profimedia)

Ultra-bogații planetei și calculele lor

Autorii „Fabricii de influencer” argumentează că mai degrabă asistăm la apariția unei convingeri în rândul ultra-bogaților planetei nu (doar) că au nevoie de un buncăr din beton armat în pământ pentru a supraviețui, ci și că e nevoie de dezvoltarea și controlarea unui ecosistem propriu.

E foarte ușor să presupunem că, deoarece unii dintre cei mai bogați oameni din lume cumpără proprietăți pe insule izolate și construiesc buncăre pe ele, ei trebuie să aibă cunoștință de informații secrete pe care noi restul, muritorii de rând, nu le știm.

Dar adevărul este mult mai simplu: miliardarii își construiesc astfel de proprietăți elaborate pur și simplu pentru că pot.

De exemplu, în momentul scrierii acestui articol agenția Bloomberg estima averea lui Mark Zuckerberg la 185 de miliarde de dolari. Oricât de extravagant ar putea părea să cheltuie 260 de milioane de dolari pentru fortăreața sa din Hawaii, suma reprezintă o picătură în găleată, raportat la averea sa totală.

Procentual, ar fi echivalentul unei cheltuieli de 1.400 de dolari pentru o gospodărie cu o avere netă de un milion de dolari.

Aceste calcule, oricât de simpliste ar putea părea ele, arată că membrii clubului miliardarilor cu buncăre nu trebuie să „creadă” în vreun mod însemnat în perspectiva unei apocalipse sau prăbușiri societale iminente pentru a investi fonduri însemnate în proiecte precum „Ranch-ul Ko’olau”.

Mai degrabă, din moment ce au mult mai mulți bani decât își pot imagina cum să îi cheltuie, pot folosi o fracțiune mică din averile lor să construiască fortărețe subterane.

Alte „pariuri” împotriva viitorului umanității făcute de miliardari

Un alt exemplu: Despre Bill Gates se zvonește că are cel puțin 8 proprietăți doar în Statele Unite și, potrivit articolului publicat de THR despre „miliardarii survivaliști” și buncărele lor, fondatorul Microsoft ar avea zone de securitate subterane în fiecare dintre locuințele sale.

Faptul că oamenii din întreaga lume sunt fascinați de buncărele și complexurile extravagante construite de miliardari nu este surprinzător și, dincolo de goana după senzaționalism și teoriile conspirației răspândite în mediul online, este explicat de resorturi psihologice cât se poate de cunoscute.

Însă pentru miliardari înșiși buncărele și insulele private sunt doar o parte a unui „portofoliu divers” a ceea ce la prima vedere ar putea părea pariuri împotriva viitorului umanității.

Alte proiecte cunoscute ale ultra-bogaților includ investiții în explorarea spațială, criogenie (înghețarea trupului în speranța unei reîncarnări în viitor), tehnologii de încărcare a minții într-un sistem digital și, în cazul lui Thiel, interesul față de parabioză – practica de a-ți face transfuzii cu sângele unor persoane mai tinere în speranța prelungirii vieții.

Bollmer și Guiness argumentează însă că pentru miliardari investițiile în astfel de proiecte nu înseamnă că sunt nebuni (deși Thiel poate nu are chiar toate țiglele pe casă), paranoici sau că dețin informații secrete despre viitor.

Concluzia celor doi este una simplă și mai degrabă banală: că ultra-bogații planetei au acumulat averi atât de uriașe încât își permit să arunce niște bani pe lucruri ce ar putea părea de domeniul științifico-fantasticului.

Sper că ți-a plăcut ediția specială a rubricii Nerd Alert de săptămâna aceasta iar, în caz că ești curios să o citești și pe cea de weekendul trecut, o poți găsi AICI.

spot_imgspot_img