Poliția din New York a anunțat joi că un bărbat a murit din cauza arsurilor grave în apropierea sediului Organizației Națiunilor Unite. Activiștii și o agenție de presă a tibetanilor aflați în exil l-au identificat ca fiind un tibetan care s-a autoincendiat în semn de protest pentru independență, relatează Reuters.
Polițiștii au primit un apel de urgență joi în jurul orei 18:30 ET (vineri, 01:30 ora României), care semnala că un bărbat și-a dat foc lângă sediul ONU, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Poliție din New York.
Bărbatul, în vârstă de 52 de ani, a fost transportat la Spitalul Bellevue, unde a fost declarat decedat, a precizat poliția, adăugând că ancheta este în curs. Poliția nu a dezvăluit numele bărbatului și nu a oferit niciun posibil motiv pentru gestul său.
„Voice of Tibet”, un canal media al tibetanilor aflați în exil, l-a identificat pe bărbat ca fiind activistul tibetan Lobga Rangzen, precizând că acesta „s-a autoincendiat în fața sediului ONU din New York, după ce a lansat un apel în direct pentru independența și unitatea Tibetului”.
Acesta era șofer Uber și s-a deplasat la fața locului cu un steag tibetan, a relatat site-ul local de știri amNewYork.
Rangzen „era furios din cauza restricțiilor impuse de guvernul chinez asupra compatrioților săi”, a declarat colegul său de la Uber, Lobsang Paljor, pentru site-ul amNewYork.
Guvernarea „represivă” a Chinei în Tibet
China susține că Tibetul face parte din teritoriul său de peste șapte secole. Partidul Comunist a preluat controlul asupra Tibetului în 1950, într-o acțiune decrisă drept o „eliberare pașnică” de sub iobăgia feudală.
Totuși, mulți tibetani spun că au fost, în esență, independenți pentru cea mai mare parte a istoriei lor și au protestat împotriva a ceea ce consideră a fi o guvernare autoritară și represivă a Beijingului.
Statele Unite și Uniunea Europeană și-au exprimat îngrijorarea cu privire la noua lege a Chinei privind unitatea etnică, care a intrat în vigoare săptămâna aceasta și oferă Beijingului temeiul juridic pentru a lua măsuri împotriva persoanelor aflate în afara granițelor sale.
Legea creează o identitate națională „comună” între cele 55 de grupuri etnice minoritare ale țării, inclusiv tibetanii și uigurii, dintre care unii se simt constrânși de guvernarea chineză. Tibetanii din întreaga lume s-au opus acestei legi.
China nu recunoaște guvernul tibetan în exil – Administrația Centrală Tibetană – și nu a mai purtat discuții cu reprezentanții Dalai Lama din anul 2010.
