Un lucru mai puțin știut despre tehnologia din spatele Pfizer. A fost descoperită de o unguroaică – Capital

Katalin Kariko a dedicat o mare parte din experiența sa de peste două decenii, în Ungaria, găsirii unei modalități de a transforma unul dintre cele mai fundamentale elemente de bază ale vieții, ARNm, într-o categorie terapeutică complet nouă.

Ani la rînd, Karikó s-a lovit de un zid. Numeroase cereri de finanțare au fost respinse, iar o încercare de a strânge fonduri pentru a forma o companie derivată s-a dovedit un eșec. Visul biochimistului de a utiliza ARNm în crearea de noi vaccinuri și medicamente pentru multe boli cronice, părea să fie sfârșitul drumului.

Unii au numit ARNm-ul „software-ul vieții”

În anii 60, descoperirea ARNm fusese anunțată cu mare entuziasm științific. Cercetătorii din SUA și Europa au vrut ani la rîns să descopere exact modul în care ADN-ul este implicat în crearea proteinelor-șirurile lungi de aminoacizi vitale pentru creșterea și funcționarea tuturor formelor de viață.

S-a dovedit că ARNm a fost răspunsul. Aceste molecule acționează ca niște magnetofoane digitale, copiind în mod repetat instrucțiuni din ADN-ul din nucleul celulei și transportându-le către structuri de fabricare a proteinelor, numite ribozomi. Fără acest rol-cheie, ADN-ul nu ar fi altceva decât un șir inutil de substanțe chimice, așa că unii au numit ARNm-ul „software-ul vieții”.

ARNm artificial, proiectat și creat într-un vas Petri și apoi livrat celulelor pacienților bolnavi prin nanoparticule, a oferit o modalitate de a instrui corpul să se vindece singur.

Grupurile de cercetare din întreaga lume au vrut să vadă dacă ARNm ar putea fi utilizat pentru a crea vaccinurile viitorului prin transmiterea de mesaje către celule, învățându-le să creeze anticorpi specifici pentru a combate o infecție virală. Alții au început să cerceteze dacă ARNm ar putea ajuta sistemul imunitar să recunoască și să distrugă țesutul canceros.

Când șoarecii au fost injectați cu acest ARNm modificat, au supraviețuit

În 1985, Karikó a decis că este timpul să părăsească Ungaria și să se îndrepte spre SUA. Aici a început să lucreze la terapii cu ARNm care ar putea fi utilizate pentru îmbunătățirea transplanturilor de vase de sânge, prin producerea de proteine ​​pentru a menține în viață vasele nou transplantate. Din nou s-a izbit de finanțarea proiectelor.

În 2005, Kariko și Drew Weissman au publicat un studiu care anunța o formă modificată în mod specific de ARNm și care a înlocuit Uridina cu un analog – o moleculă care arăta la fel, dar nu a indus un răspuns imun. Când șoarecii au fost injectați cu acest ARNm modificat, au supraviețuit.

„Ne-am dat seama în acel moment că acest lucru va fi foarte important și ar putea fi utilizat în vaccinuri și terapii. Așadar, am publicat o lucrare, am depus un brevet, am înființat o companie și apoi am constatat că nu există interes. Nimeni nu ne-a invitat nicăieri să vorbim despre asta”, povestește ea.

Abia în 2010, Derrick Rossi, cercetător la Universitatea Stanford, captivat de lucrarea lui Karikó și Weissman, a fondat cu un grup de profesori de la Harvard și MIT, o companie de biotehnologie, numită Moderna, cu scopul clar de a utiliza mARN modificat pentru a crea vaccinuri și terapii.

Moderna, unul dintre liderii în cursa vaccinului anti Covid-19

După un deceniu, Moderna a ajuns unul dintre liderii în cursa vaccinului anti Covid-19, fiind evaluată la aproximativ 35 de miliarde de dolari, după ce vaccinul său pe bază de ARN mesager a demonstrat o eficaciență de 94% într-un studiu clinic de fază III.

Dar nu vaccinurile noi împotriva bolilor infecțioase au determinat lumea să se intereseze din nou de ARNm. Karikó și Weissman au reușit să își facă cunoscută descoperirea, acordând licența tehnologiei unei mici companii germane numite BioNTech, după cinci ani de încercări și eșecuri.

Moderna și BioNTech fondate de antreprenorul turc Ugur Sahin, au pus ochii pe câmpurile profitabile ale imunoterapiei împotriva cancerului, bolilor cardiovasculare și metabolice.

Apoi au început să se întrezărească vaccinurile. În 2017, Moderna a început să dezvolte un potențial vaccin împotriva virusului Zika. În 2018 BioNTech a încheiat un parteneriat cu Pfizer pentru a dezvolta vaccinuri pe bază ARNm pentru gripă, deși finanțarea la scară largă nu era disponibilă.

Totul s-a schimbat radical în 2020. Odată cu pandemia Covid-19 care a impus găsirea unui vaccin-minune, abordarea privind crearea unui vaccin pe bază de ARNmesager au avut un avantaj clar față de metoda tradițională a realizării unui ser.

În aprilie, Moderna a primit 483 milioane de dolari de la Autoritatea de cercetare și dezvoltare biomedicală avansată din SUA pentru a-și urmări rapid programul de vaccinare Covid-19.

Iar după ani de lupte pentru a convinge că cercetarea ei a meritat, Kariko știe că descoperirea sa în tehnologia ARNm ar putea schimba viața a miliarde de oameni din întreaga lume și ar putea contribui la sfârșitul pandemiei globale.

Sursă foto: Dreamstime

NEWS 2.0
www.news20.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *