În urmă cu 10-20 de ani, puteai încă să vezi prin București copiii care bat mingea pe strada din fața blocului sau din fața casei, desenează șotronul pe asfalt, aleargă și se bucură în aer liber, în timp ce adulții socializează. Sigur, lucrurile nu erau perfecte nici atunci: aveam mizerie, maidanezi, sărăcie, dar măcar orașul aparținea oamenilor, nu mașinilor. Acum, autoturismele ocupă nu doar bulevardele, ci și străduțele lăturalnice și bucăți mari din trotuare. Cum am ajuns aici și ce ar trebui să facem ca orașul să aparțină, din nou, oamenilor?
- „În București nu mai există altceva decât traficul, e o formă de cetățenie”, spune antropologul Bogdan Iancu.
„Orașele au devenit mai degrabă imense parcări. Nu mai există zone care pot fi folosite ca spații informale, nici pe bulevarde, dar nici pe străzile secundare”, constată și antropologul Bogdan Iancu.
Un alt motiv pentru care oamenii nu mai au loc pe stradă îl reprezintă apariția aplicațiilor de navigație, Google Maps sau Waze, care, pentru a optimiza timpul, direcționează șoferii pe străduțele secundare, pe care altădată le cunoșteau doar riveranii.
„Am exemplul zonei unde locuiesc, în Chitila Triaj. De când a apărut Waze am constatat că străzi pe care mă plimbam liniștit cu câinii, dimineața pe la 8-9 țâșnesc pe acolo șiruri de mașini. Nu mai există altceva decât traficul, e o formă de cetățenie”, mai spune Bogdan Iancu.
Pandemia și un motiv de optimism
A existat o perioadă când lucrurile au stat altfel: în timpul pandemiei, când erau restricții legate de mobilitate, iar oamenii nu aveau voie să iasă nici măcar în parcuri.
„Am ilustrat asta într-o cercetare pe care am făcut-o și care s-a numit „Strada Covidei”. Este o pagină de Facebook, unde am colectat mai multe imagini și texte despre folosirea străzii. Multă lume a fost optimistă, că o să continue, dar nu a fost așa”, a explicat Bogdan Iancu.
Dar există și alte explicații pentru care oamenii nu mai folosesc strada pentru socializare. Sportul și joacă s-au mutat în altă parte – pe terenurile special amenajate, la locurile de joacă, poate în grădinile și la terasele special amenajate.
Joaca pe stradă a dispărut din cauză că „copii și adolescenții stau numai pe telefoane și la calculator/televizor” sau, dimpotrivă, ei se refugiază în această formă de divertisment, deoarece nu mai au unde face în siguranță alte activități?
„În cercetările făcute de Facultatea de Științe Politice, pentru Primăria Sectorului 1, am descoperit, de exemplu, că pentru adolescenți nu există un design în parcuri, de joc, de hang out și atunci refugiul în calculator vine de aici. Tinerii nu au nicio altă opțiune, decât să plătească. Efectiv adolescenții nu sunt luați în considerare de urbanismul autohton”, mai spune Bogdan Iancu.
Ce facem ca să ne luăm străzile înapoi
„O soluție ar fi limitând viteza în weekend la 5km/oră, în cartiere, pe străzile secundare. Astfel de inițiative trebuie încurajate, atât de oameni, cât și de primărie. Mulți spuneau că lumea că o să se scandalizeze când s-au închis Calea Victoriei sau Șoseaua Kiseleff. La început, oamenii a fost supărați, dar după aceea serile de vară au devenit fantastice”, continuă Bogdan Iancu.
La nivelul autorităților din București au fost două inițiative de redare a străzilor oamenilor. În 2010, Primăria Capitalei a început programul ”Via Sport” din campania „Capitala Creşte Verde”.
Astfel, în fiecare week-end, din 16 iulie până pe 8 august, pe şoseaua Kiseleff, între Piaţa Victoriei şi intersecţia cu strada Ion Mincu, erau amenajate terenuri de baschet, de tenis cu piciorul şi de badminton, precum şi mese de ping-pong.
Programul a fost închis în 2016 de primarul Gabriela Firea, după 6 ani în care a funcționat în fiecare vară. Primarul a motivat că acest eveniment blochează traficul în fiecare weekend, iar coada de mașini pe artera, una dintre principalele porți de intrare în București, se întinde până în Băneasa.
Inițiativa „Străzi deschise”, cunoscută în principal pentru transformarea Căii Victoriei în stradă pietonală în timpul weekendului, a pornit în 2020, ca propunere de lărgire temporară a spațiilor de recreere și socializare (parcuri, piațete, scuaruri), prin transformarea unor zone carosabile adiacente lor în spații pietonale.
Proiectul a fost preluat de Primăria Capitalei și a crescut de le an la an, fiind organizat și pe străzile din cartiere, după același model, de exemplu în Drumul Taberei.
„Străzi deschise” a avut în 2025 peste un milion de participanți care au redescoperit orașul pas cu pas, potrivit datelor comunicate de Primăria Capitalei. Au existat, de asemenea, și critici care au spus că evenimentele sunt zgomotoase. Nu aceasta a fost ideea, ci doar ca oamenii să-și recucerească strada, au spus ei.
Cum și-au recuperat strada o mână de oameni din cartierul Domenii
Dincolo de inițiativele publice, a existat un caz și când lucrurile au pornit din sens invers, adică de la comunitatea locală.
Din 2021, Asociația „Părinți de Cireșari” organizează în fiecare an, în ultimul weekend înainte de a începe școala, un eveniment al comunității. Atunci, strada Copilului este închisă pentru mașini și redată oamenilor. Copiii se joacă pe stradă, se stropesc cu apă, bat mingea, adulții vorbesc, petrec timp împreună.
„Nu am primit niciodată nicio reclamație. Prima dată a fost cu cântec, pentru că așa se întâmplă de fiecare dată. Oamenii au impresia că le iei ceva, nu că le dai. Dar au văzut cum e să mergi pe stradă fără să te uiți în spate, că vine mașina, cum e să-și lase copiii și să uite de ei pe stradă, fără grija că pățesc ceva și s-au obișnuit. Acum le place mai mult așa. Participă în jur de 500 de persoane din comunitate”, povestește Elena Lucaci, cofondatoarea Asociației „Părinți de Cireșari”, pentru HotNews.
De anul acesta, strada va deveni pietonală în fiecare weekend, la inițiativa asociației, în parteneriat cu Primăria Sectorului 1.
„Vom transforma strada. Nu se va mai putea parca în buza trecerii pentru că apelăm la soluții pe bază de natură. Adică acei 25 de metri până în trecerea de pietoni vor fi înverziți. Iar strada se va transforma în stradă pietonală de weekend, pentru copii.
Eu am scris un proiect și l-am depus pur și simplu, așa din nevoia de a nu renunța. Și am primit un răspuns neașteptat. „Da, hai să-l facem”. Am înscris proiectul nostru într-un proiect european, pare că a plăcut foarte mult, așa că se va face anul ăsta. Pare, cumva, că efortul nu a fost degeaba”, a declarat Elena Lucaci.
Ea spune că încă are temeri legate de proiect și de reacția oamenilor, însă este optimistă.
„Nu știu, boala asta cu locurile de parcare, mă scoate din minți. Și mi-e teamă că va ieși scandal, că evident nu poți mulțumi pe toată lumea și că oamenii cer în continuare locuri de parcare pentru mai multe mașini”, mai spune Elena Lucaci.
„Am descoperit confortul în mașini”
Elena Lucaci este de părere că orașul pe care-l știam cu toții a dispărut pentru că oamenii au descoperit confortul în mașini.
„Mi se pare că nu mai putem scăpa de confortul ăsta. Nu mai putem reveni la ceea ce am pierdut. Noi avem în cartier străzi mai liniștite în weekend și vezi cum copiii, în mod natural, folosesc strada, bat mingea, vezi chiar mingi prinse prin crengile copacilor. În timpul săptămânii, Waze îi bagă pe șoferi pe străduțele noastre, se circulă bară la bară la orele de vârf pe unde înainte abia trecea câte o mașină”, a explicat Elena Lucaci.
Ea spune că acum părinții nu-și mai lasă copiii să meargă singuri la școală de frică să nu-i calce mașina.
„Îi ducem până la 10-11 ani de mână la școală, pentru că nu poți altfel. Foarte mulți șoferi nu fac „eye contact” cu pietonul. Stau pe telefon în timp ce sunt la volan. Îi vezi efectiv cu ochii în telefon, cum tastează, și nu sunt atenți la trafic”, încheie Elena Lucaci.
