VIDEO Ce se află în spatele provocărilor din Transnistria și Găgăuzia și de ce plătesc moldovenii gazul dublu față de români? Interviul complet cu Maia Sandu

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Aflată în vizită oficială în România, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a acordat un interviu HotNews.ro în care a explicat care sunt, în acest moment, principalele provocări cu care se confruntă această țară în contextul războiului din Ucraina. „Corupții și forțele proruse au făcut front comun, scopul lor fiind să scape de această guvernare”, a declarat Maia Sandu.

Maia Sandu la interviurile HotNews.roFoto: Hotnews

Republica Moldova se află într-o situație economică dificilă, cauzată de războiul din Ucraina, situație care ar putea fi ușor speculată de forțele proruse din această țară. În acest context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu s-a aflat într-o vizită oficială în România, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis.

Despre toate subiectele fierbinți din Republica Moldova am discutat în cadrul interviului în exclusivitate pe care Maia Sandu l-a acordat HotNews.ro.

Pentru că nu avem foarte mult timp la dispoziție, voi intra abrupt în subiectele discuției de astăzi și am să încep cu temele reformei justiției și a luptei împotriva corupției, care au constituit chiar pilonii de bază ai campaniei electorale a actualei guvernări. Cum merge reforma în justiție în acest moment în Republica Moldova?

Maia Sandu: Mi-aș dori să meargă mai repede și mai bine, dar sunt conștientă că un sistem care a fost corupt de-a lungul deceniilor nu poate fi reformat peste noapte. Și acum avem două sarcini majore.

Pe de o parte, să curățăm sistemul de oameni corupți care au dat decizii ilegale, care au fost mână în mână cu planurile oligarhice, cu planurile criminale, judecători și procurori care au închis ochii la aceste ilegalități, iar acest proces este unul de durată și pe de altă parte, trebuie să avansăm.

Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Maia Sandu: Avem în continuare judecători care pot vinde deciziile și procurori cu alte interese decât corupția / Cum își evaluează Chișinăul magistrații

În pofida acestor probleme din sistem, trebuie să avansăm pe dosarele de corupție mare, nu doar pe ele, dar interesul cetățeanului, atenția cetățeanului este în special pe aceste dosare de corupție mare. Și nu este simplu.

Deci, pe de o parte, am început acest proces de evaluare externe extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Am început cu candidații pentru funcțiile de membri ai CSM și CSP (n.r- Consiliul Superior al Procurorilor). Avem o comisie formată din experți internaționali și experți locali.

Puteți să descrieți, vă rog, cum funcționează această evaluare internațională a judecătorilor?

În situația în care am văzut că CSM-ul nu poate face ordine în sistemul judecătoresc și CSP-ul nu poate face ordine în sistemul procuraturii, atunci a trebuit să recurgem la un element extern care să fie și credibil. Am format o comisie care include și experți din afara țării, delegați de către Uniunea Europeană și alți parteneri de dezvoltare și experți din țară.

Această comisie evaluează potențialii candidați pentru următorul CSM și CSP, care vor fi aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor și Adunarea Generală a Procurorilor. Dar vor putea candida doar cei care trec prin acest filtru și în special această comisie evaluează integritatea candidaților.

Acești oameni trebuie să facă dovada provenienței legale a averilor. Prezintă declarația de avere, apoi celelalte instituții ale statului, Autoritatea Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție și alte instituții vin cu informații pentru comisie și comisia încearcă să se descurce să înțeleagă cine este onest și cine are probleme de integritate.

Cei cu probleme de integritate nu vor putea candida pentru funcția în Consiliul Superior al Magistraturii sau în Consiliul Superior al Procurorilor. Acesta este primul element, după care urmează să trecem la Curtea Supremă de Justiție, la Procuratura Anticorupție și la alte instituții importante unde va fi același sistem, același sistem de evaluare.

Este un proiect pilot, dacă vreți să vedem cum funcționează pentru CSM și CSP acest proces de filtrare, de curățare și după aia o să ajustăm procesele, dacă va fi cazul. Dar asta ne va lua ceva timp. E vorba de doi ani prin care, deci, în care trebuie să să curățăm sistemul.

În același timp trebuie să avansăm pe dosarele de corupție mare. Nu se oprește justiția și asta înseamnă că în continuare avem judecători care pot să vândă deciziile de judecată.

Noi avem asemenea situații. În continuare avem în sistem procurori care au alte interese decât să sancționeze corupția, să vină cu probe, să facă dosarele după lege. Și aceste lucruri, evident, sunt complicate. Cetățenii așteaptă rezultate, finalitate pe dosarele de corupție, mai ales.

Ce se mai întâmplă cu fugarii din țară? Vor fi aduși în perioada următoare să răspundă în fața legii?

Toată lumea întreabă acest lucru la toate întâlnirile pe care le am cu cetățenii. Oamenii sunt supărați pe cei care au furat miliarde de euro din averea statului. Fugarii au fugit înainte de această guvernare, au înțeles că noi suntem serioși atunci când vorbim despre combaterea corupției și că nu vor putea face târguri cu noi. Acum ei se ascund în diferite țări.

Cu unele țări e mai ușor să colaborăm, cu instituțiile de drept din alte țări e mai greu. Nu avem răspunsuri foarte clare. În același timp, acești fugari sunt oameni foarte bogați, pentru că au furat foarte mult și își pot permite să finanțeze avocații cei mai scumpi din lume.

Deci nu este simplu, procuratura noastră face pași, dar nu poate deveni foarte puternică într-o lună- două acolo trebuie să creștem capacitățile. Pe de altă parte, așa cum spuneam, acești fugari au resurse ca să poată să se protejeze, dar asta, evident, nu ne oprește.

Noi vom insista și la nivelul conducerii țărilor unde se ascund acești fugari, și la nivelul procuraturii, o să cerem ca ei să fie extrădați și o să insistăm pe recuperarea averilor, pentru că mulți dintre ei și-au cumpărat case de lux, au conturi în bănci, în diferite țări.

„Tarifele la gaze au crescut de patru ori doar în ultimul an iar cetățenii noștri plătesc un preț de două ori mai mare decât prețul pe care îl plătesc cetățenii României”

Să vorbim despre situația economică grea în care se află în acest moment în Republica Moldova. Inflația a depășit 30 %, prețul gazelor pe care îl plătește cetățeanul din Republica Moldova este dublu față de de cel din România, de exemplu. În primul rând, aș vrea să vă întreb de ce plătește Moldova un preț atât de mare pentru gaze?

Republica Moldova a semnat un nou contract cu Gazprom în toamna anului trecut și l-a semnat într-o situație complicată, cu două zile înainte de expirare contractului precedent, Gazprom a zis că nu mai este de acord să semneze contractul pe care îl negociasem până atunci și a redeschis negocierile.

Aceasta se întâmpla în situația în care prețurile la gazele naturale au început să crească destul de mult și atunci guvernul a reușit să negocieze o formulă care în situație normală ar fi fost bună, acceptabilă.

Această formulă presupune un preț mai mic iarna și un preț mai mare vară ținând cont că iarna consumăm cele mai multe gaze. Repet, această formulă ar fi fost una potrivită dacă nu aveam aceste creșteri anormale de de prețuri pe piața internațională.

Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Mizele vizitei pe care Maia Sandu a făcut-o la București: „Sunt aici azi să convenim niște soluții de urgență”

Cum prețul este legat de prețul pe piață, de fiecare dată când crește prețul pe piață, atunci crește și prețul pe care îl plătim noi Gazpromului. Nu vedem sfârșitul acestor evoluții nefericite pe piața gazelor.

Evident că războiul din Ucraina a complicat lucrurile și mai mult, respectiv din acest motiv am ajuns să plătim un preț foarte înalt. În cazul altor țări, bănuiesc că au contracte semnate anterior pe termen lung, fără ca aceste contracte să aibă legătură directă cu prețul de piață.

Să dăm un exemplu concret, să înțeleagă și publicul din România, care poate nu e așa de familiarizat cu ce se întâmplă în Moldova: Cât trebuie să plătească pentru gaz un cetățean moldovean? În condițiile unui salariu mediu de acolo.

Bineînțeles, depinde de consum. Depinde dacă gazele naturale sunt folosite pentru încălzire sau dacă există alte surse de încălzire. Dar faptul că tarifele au crescut de patru ori doar în ultimul an și faptul că cetățenii noștri plătesc un preț de două ori mai mare decât prețul pe care îl plătesc cetățenii României, ținând cont de diferența majoră între veniturile cetățenilor din țările noastre, evident că este o povară. Este foarte mare.

În iarnă guvernul a venit cu compensații pentru toată populația. Atunci speranța era că în primăvară lucrurile se vor normaliza, prețurile vor scădea. Din păcate, nu au scăzut în această vară au crescut.

Asta ne-a împiedicat să facem rezerve, pentru că la așa prețul este foarte complicat pentru noi să cumpărăm gaze. Și acum ne-am pomenit în situația în care nu este clar dacă va continua livrarea de gaze din Federația Rusă.

Nu avem răspunsuri clare, nu există predictibilitate, chiar dacă avem un contract și nu am reușit să găsim alternative, pentru că toată lumea caută gaze astăzi, iar Republica Moldova, fiind un consumator mai mic, nu este neapărat foarte interesant pentru cei care vând gaze.

De asta sunt astăzi aici, la București, ca să convenim niște soluții de urgență în cazul în care scenariile cele mai proaste se vor adeveri.

Ce ar putea să facă România în acest moment?

Noi suntem interesați să semnăm un contract pe termen lung pentru un anumit volum de gaze și discutăm această opțiune. Adică Republica Moldova să cumpere gazele din România. Așa este. Știm că România va crește producția, deci volumele pe care le va produce vor crește în următorii ani și credem că în acest context putem să semnăm un contract pe termen lung.

Ce ajutoare concrete în bani a primit Republica Moldova de la partenerii Occidentali

Ce alte lucruri ar mai putea face în acest moment România? Ce alte lucruri ați discutat că ar putea face România pentru a ajuta Republica Moldova în situația actuală, economică, complicată, în care se află?

Sectorul energetic este cea mai mare problemă a noastră și aici încercăm să substituim, în măsura în care este posibil, consumul de gaz. Asta ar însemna să putem procura păcură și am discutat și acest subiect cu autoritățile de la București.

Altfel, evident, avem nevoie de resurse pentru a susține păturile vulnerabile în această iarnă și acest subiect l-am formulat și la întrunirea partenerilor de dezvoltare care a avut loc aici, la București, acum câteva săptămâni pe platforma de sprijin pentru Republica Moldova, platformă inițiată de către Germania, România și Franța.

Și am făcut solicitări acolo pentru ca să putem să creăm acest fond de susținere a vulnerabilității energetice.

A dat rezultate această întâlnire, a avut rezultate palpabile?

Mai multe promisiuni pe subiectul „sprijin bugetar pentru susținerea cetățenilor în contextul acestei crize energetice”. Am obținut o promisiune din partea Uniunii Europene de 70 milioane de euro, am obținut o promisiune de la Guvernul Germaniei de 40 milioane de euro și de la Guvernul României 10 milioane de euro.

De asemenea, în acest an vom avea sprijin bugetar sub formă de credite din partea Poloniei, 20 milioane de euro care deja au ajuns în conturile ministerului și vom avea o tranșă de 15 milioane de euro din partea Franței. Și discutăm de încă un sprijin iarăși sub formă de credit din partea Franței. Deci, cam astea sunt resursele pe care le-am obținut pe această platformă în vederea susținerii bugetului.

Moldova a trebuit să primească un număr foarte mare de refugiați din Ucraina. Un oficial român spunea recent că Moldova cheltuie în jur de un milion de euro pe zi pentru refugiații ucraineni. Întrebarea este de unde aveți acești bani? Ați primit sprijinul Uniunii Europene pentru refugiații ucraineni? Cum stau lucrurile în acest moment?

Cheltuielile au fost mai mari în primele săptămâni și luni atunci când au început să vină refugiații. Ulterior au venit organizațiile Națiunilor Unite care au primit resurse ca să ajute refugiații și ele sunt cele care alocă anumite resurse pentru refugiați.

Noi suntem norocoși că avem cetățeni foarte generoși. 90 % din refugiați stau în casele cetățenilor. O parte dintre ei primesc anumite ajutoare, nu foarte mari, dar primesc ajutoare iarăși de la ONU.

Dar aceste cheltuieli vor crește acum, în toamnă pentru că din cele 70 de mii, peste 77000 de refugiați, mai mult de jumătate sunt copii și acum urmează să organizăm procesul de educație.

Deci, acești copii trebuie să meargă la școală și trebuie să găsim resurse și metode prin care să să le putem asigura acces la educație. De asemenea, sunt cheltuieli pe segmentul de sănătate. Discutăm cu partenerii de dezvoltare să vedem dacă pot să ne ajute să acoperim cel puțin o parte din aceste cheltuieli.

„Corupții și forțele proruse au făcut front comun, scopul lor fiind să scape de această guvernare”

Cum credeți că va influența evoluția războiului din Ucraina? Ce tot se vorbește despre o încercare, un atac al Rusiei în în Odesa, în Nicolaev, cum credeți că va influența această evoluție situația din din Republica Moldova? Care sunt așteptările dumneavoastră?

Există mai multe tipuri de riscuri. Pe de o parte, cetățenii Republicii Moldova sunt deja foarte îngrijorați și unii dintre ei au plecat din țară la începutul acestui război și orice mișcare spre Odesa, orice mișcare pe partea de sud a Ucrainei, din partea forțelor ruse, crește această îngrijorare și chiar panică.

Dincolo de asta, dacă se vor schimba lucrurile și dacă rușii vor reuși să înainteze pe partea de sud a Ucrainei, evident că ne putem aștepta la un flux mai mare de refugiați, în primul rând din Odesa, dar și din alte localități și aceste lucruri evident vor, cum am spus, vor crea o anumită panică și pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe de altă parte, forțele proruse, dar și toate aceste grupări criminale și corupte, pentru că au făcut un front comun acest acum corupții și cu forțele proruse, scopul lor fiind să scape de această guvernare, să oprească procesele de reformă, să oprească reforma în justiție, în special, folosesc și vor folosi aceste situații pentru a destabiliza situația în țară și vedem deja anumite încercări în acest sens.

Puteți să spuneți cum folosesc aceste forțe situația economică din acest moment pentru a crea această destabilizare?

Pe de o parte, oamenii sunt îngrijorați și supărați într-o anumită măsură din cauza inflației mari, din cauza creșterii prețurilor la resursele energetice și există acest sentiment de revoltă.

Pe de altă parte, aceste forțe politice care sunt împotriva Republicii Moldova, împotriva independenței și împotriva parcursului european al Republicii Moldova, împotriva democrației, modelului democratic de dezvoltare a țării, evident că încearcă să folosească nemulțumirea cetățenilor pentru ca să își promoveze interesele și pentru ca să destabilizeze situația în țară.

Există provocări? Vă așteptați la provocări în Transnistria, în Găgăuzia? Acestea sunt regiuni unde există un procent important din populație care este prorusă. Cum stau lucrurile acolo?

Au avut loc niște incidente în Transnistria. Pentru moment credem că nu există riscuri majore, dar asta nu înseamnă că situația nu se poate schimba într-o lună sau două. Noi urmărim cu atenție ce se întâmplă, comunicăm cu regimul de acolo, pentru a ne asigura că nu se vor întreprinde acțiuni care vor pune în pericol sănătatea și siguranța cetățenilor.

Există anumite încercări de destabilizare și în Găgăuzia din partea unor persoane și unor grupuri care noi credem că lucrează pentru interese străine. Evident că e complicat, dar instituțiile noastre încearcă să țină lucrurile la control, să monitorizeze această situație și să intervenim atunci când este cazul.

Care ar fi miza? Ce s-ar putea dori acolo, în Găgăuzia și în Transnistria? Alipirea la Rusia sau mai degrabă crearea unei situații complicate?

Declarațiile făcute de regimul de la Tiraspol le-am auzit acum câteva zile. Am auzit și declarații anti Republica Moldova din partea unor persoane în Găgăuzia. Noi credem că aceste persoane lucrează pentru Rusia și sunt, mă rog, au un anumit rol acolo, dar în general nu credem că există un risc major și sperăm că vom putea să menținem situația stabilă.

De aceea este foarte important ca să avem o soluție pentru securitatea energetică a țării. Este extrem de important acest plan de în cazul în care nu reușim să găsim alte alternative. Pentru că nu este vorba doar despre rezolvarea problemei energetice, este vorba și despre menținerea stabilității în Republica Moldova. Un lucru important pentru noi, pentru România și pentru Ucraina.

„Propaganda și dezinformarea au fost la ele acasă în Republica Moldova timp de decenii”

Ambasadorul Republicii Moldova în România spunea că aproximativ 30 % din populația țării este receptivă la mesajele care vin de la Moscova. De ce credeți că se întâmplă acest lucru?

Propaganda și dezinformarea au fost la ele acasă în Republica Moldova timp de decenii și nu putem să ne imaginăm că acum, după ce noi am veni cu niște măsuri care să limiteze influența acestei propagande, oamenii își vor schimba peste noapte modul de a vedea lucrurile.

Da, societatea e divizată. Vedem anumite schimbări. După ce a început, după ce Rusia a început acest război împotriva Ucrainei, vedem anumite schimbări. Oamenii încep să înțeleagă cine e pentru pace și cine pentru dezvoltare și cine e pentru război. Dar efectele propagandei încă sunt acolo și ne vom mai confrunta cu ele o vreme.

Nu este ușor să lupți eficient cu propaganda. Acest lucru nu au reușit să-l facă țări cu instituții mult mai puternice decât cele ale Republicii Moldova. Noi am ajustat cadrul legislativ, instituțiile noastre au început să pună în aplicare pe bune legile. Dar o să mai dureze până o să devenim imuni, sper eu, într-o zi, cu toții, la efectele propagandei și dezinformării.

Ce își doresc acești oameni? Sunt cetățeni ai Republici Moldova, ce-și doresc ei și actuala guvernare nu poate să le ofere, astfel încât sunt atât de receptivi la ce vine din est, din Rusia?

Toți oamenii își doresc bunăstare, siguranță și pace. Doar că mesajele care vin de acolo prezintă Ucraina sau NATO drept vinovate de acest război. Și acești oameni care au ascultat toată viața aceste posturi de televiziune au mai mare încredere în această sursă de informație decât în ceea ce aud la presa, la televiziunile independente din Republica Moldova sau din România.

E complicat, pentru că, da, noi am promis vremuri bune, dar nimeni nu a știut că va veni acest război și cu consecințele acestuia sau din cauza acestui război este mult mai greu să reușim să facem lucrurile pe care le-am promis.

Ne mișcăm pe reforma justiției, încercăm să îmbunătățim mediul de afaceri, dar este foarte greu să atragem investitori în Republica Moldova atunci când războiul e la hotarul nostru. Resursele pe care le cheltuim pentru a plăti gazele sunt resurse pe care am fi putut să le investim în alte domenii, să îmbunătățim situația în școli, în grădinițe.

Asta e realitatea. Este mai greu să le explicăm oamenilor de ce se întâmplă așa. Unii înțeleg, unii nu înțeleg, dar în principiu, toată lumea își dorește același lucru: să trăiască într-o țară liberă, să respectate de unitatea umană, să aibă oportunități economice. Nu cred că cei care se uită înspre Moscova își doresc altceva. Doar că înțeleg lucrurile altfel.

Ați avut un pachet legislativ, o lege sau chiar mai multe, prin care ați încercat să limitați influența mass-media care vine din Federația Rusă în în Republica Moldova? Cum funcționează lucrurile?

Avem o lege în ceea ce privește lupta cu propaganda și cu dezinformarea și avem Consiliul Audiovizualului pe care l-am reformat anul trecut când am venit la putere, când a fost ales în noul parlament. Și acum acest consiliu, cu capacitățile pe care le are, este adevărat că trebuie să creștem aceste capacități, impune prevederile legii, așa încât toate instituțiile media să le respecte și încet-încet vedem rezultate.

Apropo de relația cu cu România, credeți că vom avea în viitorul apropiat un tren București-Chișinău, apropo de cântecul de la Eurovizion, care să nu facă atât de multe ore între cele două între cele două capitale?

Mi-aș dori să avem un tren rapid. Mi-aș dori să avem mai multe curse de zbor de la Chișinău la București și invers. Depinde de noi și de Chișinău și de București că acest lucru să aceste lucruri să devină reale.

O ultimă întrebare: cum vedeți în acest moment viitorul relațiilor dintre cele două state, Republica Moldova și România?

Avem relații excelente și sunt foarte recunoscătoare pentru sprijinul de care ne bucurăm și, în special, vreau să mulțumesc pentru ajutorul pe care l-am primit în acest proces de convingere a instituțiilor europene și a statelor membre să ne ofere statutul de țară candidată.

Este un lucru extraordinar pentru noi, chiar dacă înțelegem că avem că mulți pași de făcut înainte și avem mult de lucru, dar este un semnal încurajator, mai ales în această situație dificilă și avem un dialog foarte bun pe toate dimensiunile.

Sperăm foarte mult să să ne puteți ajuta și pe sectorul energetic, să să ne putem asigura securitatea energetică acum, în această iarnă și, evident, să să putem să continuăm conlucrarea pe toate domeniile și acolo unde construim poduri și pe investițiile în cultură și în educație.

Și sper să reușim să avem puncte comune de control la hotar, ca să putem să ajungem mai repede de la Chișinău la București și invers. Și vă așteptăm la Chișinău pentru că, în pofida problemelor cu care ne confruntăm, sunt lucruri interesante pe care le puteți descoperi în Republica Moldova.

spot_imgspot_img