VIDEO De ce atunci când ne cumpărăm ceafa de porc, ne creștem fără să știm rata la bancă. Economist: La carnea de vită avem 0,6% din producția europeană. La porc avem 1,5 % iar la pui avem 3,4% – Finante & Banci

”La mere, România produce doar 4,5% din producția europeană, în timp ce Polonia produce 29% din producția UE de mere. La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5%, iar la pui avem 3,4%. De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială. Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe, lapte și produse lactate”, explică Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, într-un interviu acordat HotNews.ro

Ce spune Ionuț Dumitru:

  • Ceea ce e clar pentru mine ca economist este că România dispune de resurse foarte mari în agricultură. Suntem o țară cu potențial agricol enorm. Suntem în top 5 la nivel european ca suprafața arabilă, după Franța, Spania, Germania și Polonia. Deci din perspectiva dimensiunii noastre ca jucător în zona agricolă ar trebui să fim un jucător foarte mare la nivel european. Agricultura are și un rol social foarte important în România. Avem și o populație care este destul de mult localizată în zona rurală și care se ocupă de agricultură – populația ocupată în agricultură e cam 21,8% din total, însă valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. la sută. E foarte mult. Media europeană este de 4,6%.
  • Când 20% din populație ocupată îți produce doar 4 la sută din PIB, înseamnă că avem o mare ineficiență în zona de utilizare a forței de muncă în agricultură. În același timp avem problema aceasta a agriculturii de subzistență. Dacă ne uităm pe cifre vedem că aproximativ 87 la sută din populație ocupată în agricultură este așa numita ”auto-ocupare” , în mare parte a ei face ceea ce numim agricultură de subzistență.
  • Față de celelalte state europene avem o auto-ocupare în agricultură multe mai mare.
  • Dacă ne uităm la dimensiunea fermelor, dimensiunea medie a fermei în România este 3,7 hectare ceea ce este ridicol, pentru că nu ai cum să faci agricultură eficientă pe o suprafață de 3,7 hectare. La extrema cealaltă avem Cehia, unde dimensiunea fermei este de 130 de hectare. Vecinii noștri bulgari au o dimensiune medie de 22 de hectare și au o viteză de comasare foarte mare. La noi comasarea are loc într-un ritm mult mai încetinit.
  • Avem multe ferme de subzistență. Avem peste 86% din ferme care consumă mai mult de 50% din ce produc (asta însemnând că aceste ferme produc mai mult pentru consumul propriu) și în același timp avem printre cele mai mari ponderi din Europa a fermelor în care managerul are peste 65 de ani. Avem manageri de exploatații îmbătrâniți și lucrul ăsta evident că are și implicații majore.
  • Dacă ne uităm la educația celor care fac agricultură sau la ponderea celor care spun că învață meserie la locul de muncă sau la cei care s-au bazat doar pe experienta proprie, în România avem ponderea cea mai mare. La noi, cea mai mare parte- 90%- a celor care fac agricultură se bazează pe experiența dobândită la locul de muncă.
  • Zootehnia ne plasează la coada clasamentului european. Avem dealtfel o mare problemă cu zootehnia. Ca număr de animale/ fermă suntem ultimii în UE. Chiar și la numărul de animale pe hectar stăm prost, iar toate acestea se reflectă și în balanța comercială.
  • Productivitatea e destul de slabă și la porumb și la cultura de grâu, deși s-au făcut progrese destul de mari în ultimii ani, dar tot suntem spre coada clasamentului.
  • Producția agricolă este foarte dependentă de climă, iar noi nu am investit mai nimic la irigații. Îmi amintesc că acum câțiva ani participam la o conferință la care era prezent și ministrul Agriculturii care ne explica că s-au investit câteva zeci de milioane de euro în irigații. Păi în ritmul ăsta cred că ne trebuiau vreo 2000 de ani ca să putem să refacem sistemele de irigații.
  • Dacă ne uităm la cum stăm noi față de ceilalți, se văd foarte bine zonele unde avem probleme foarte mari.
  • Spre exemplu noi avem o suprafață agricolă la nivel european care reprezintă cam 7,2%. Deci 7,2% din suprafața agricolă utilizată în spațiul european este în România. Avem 32% din ferme. E clar că numărul pe ferme este foarte mare, iar ferma de subzistență probabil că încet-încet își va diminua importanța.
  • Producția de cereale: România produce cam 10 la sută din cerealele din Europa ceea ce e relativ bine.
  • La cartofi stăm destul de slab (5,8%) , la sfeclă de zahăr stăm catastrofal, importăm aproape tot. În general la legume stăm foarte prost (4,2%) și avem un potențial mult mai mare.
  • La mere, noi producem doar 4,5% din producția europeană în timp ce Polonia spre exemplu, produce 29% din producția UE de mere.
  • La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5 % la pui avem 3,4% iar la lapte doar 2,6%. De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială.
  • Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe și lapte și produse lactate.
  • Subvențiile pe hectar la noi sunt cu 20% mai mici decât media europeană.
  • Mai mult, noi utilizăm resursele solululi și nu prea le refacem. Suntem țara în care balanța nutrienților la azot e ușor negativă- suntem singura țară din UE cu această balanță negativă. Practic, dăm solului mai puțini nutrienți decât extragem din el.

Vezi întreaga discuție aici

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *