VIDEO Mii de americani au sărbătorit în stradă 155 de ani de la abolirea sclaviei – Esential

Mii de americani au marcat vineri împlinirea a 155 de ani de la ‘Juneteenth’ (îmbinarea între luna iunie şi data de 19, în engleză), data abolirii sclaviei, pe fondul tensiunilor rasiale care zguduie ţara după moartea lui George Floyd, comentează AFP.

“Sunt o femeie de culoare, trăiesc în această ţară de 20 de ani şi mă aflu aici pentru a spune că vieţile negrilor contează, cele ale copiilor şi fraţilor mei, pentru a putea trăi într-o ţară sigură”, a declarat pentru AFP Tabatha Bernard, 38 de ani şi originară din Trinidad şi Tobago, în imensul cortegiu de la New York.

Manifestaţii cu ocazia ‘Juneteenth’, acea zi din 1865 când ultimii sclavi au fost eliberaţi la Galveston, Texas, au fost organizate în cele patru colţuri ale ţării.

Începe la

La Washington, protestatarii denunţând “rasismul, opresiunea şi violenţele poliţiei” s-au adunat mai întâi în jurul Memorialului lui Martin Luther King la apelul jucătorilor profesionişti din cluburile locale de baschet. În apropierea Casei Albe, manifestaţia a fost festivă în nou numita ‘Black Lives Matter Plaza’ unde sute de persoane au dansat în sunete de Go-go Music înainte de a defila pe străzile din centrul capitalei federale. “Nu vom putea elimina toţi poliţiştii rasişti”, a explicat Joshua Hager, 29 de ani, dar “vrem ca majoritatea să fie concediaţi şi să fie traşi la răspundere”. Partenera sa, Yamina BenKreira, şi-a exprimat dorinţa ca istoria afro-americanilor să fie predată mai bine pentru ca tinerii “să conştientizeze” aceste discriminări. În ultimele săptămâni, apelurile în favoarea demontării monumentelor în amintirea soldaţilor confederaţi prezente peste tot în sudul ţării, s-au înmulţit.

La rădăcinile acestei mişcări care a redeschis rănile rasiale din America: moartea lui George Floyd, un afro-american de 46 de ani, asfixiat sub genunchiul unui poliţist alb în timpul arestării sale la sfârşitul lunii mai la Minneapolis. La 60 de ani după mişcarea pentru drepturi civile, minoritatea de culoare din SUA (13% din populaţie) a fost ocolită de prosperitate. Mai săracă, mai bolnavă, aceasta este subreprezentată la nivel politic şi este victima încarcerărilor în masă.

Manifestaţii uriaşe, uneori umbrite de violenţe, pentru a denunţa această situaţie au continuat după uciderea unui alt afro-american, Rayshard Brooks, la 12 iunie de către poliţia din Atlanta. Ca şi la Minneapolis, poliţistul în cauză a fost demis şi apoi inculpat pentru crimă. Într-o altă afacere, primăria oraşului Louisville, în Kentucky, a anunţat concedierea unui poliţist implicat în moartea unei infirmiere afro-americane, Breonna Taylor, ucisă în apartamentul său în martie. Dacă a denunţat moartea lui George Floyd şi Rayshard Brooks, preşedintele Donald Trump mai degrabă i-a atacat pe manifestanţi, lansând constant apeluri la “lege şi ordine”. Miliardarul republican care candidează pentru al doilea mandat îşi reia mitingurile de campanie sâmbătă la Tulsa, în Oklahoma.

El a provocat indignare alegând iniţial data simbolică de 19 iunie şi a fost nevoit să îl amâne pentru a doua zi. Oraşul este marcat de amintirea uneia dintre cele mai grave revolte rasiale din istorie, când până la 300 de afro-americani au fost masacraţi de o mulţime de albi în 1921. De teama unor altercaţii în contextul în care peste 100.000 de persoane sunt aşteptate în comitatul cu 650.000 de locuitori, primarul a decretat stare de asediu parţială până duminică, dar preşedintele SUA a obţinut anularea acesteia. “Distraţi-vă bine!”, le-a scris el pe Twitter partizanilor săi.

În ajunul acestui miting, în cursul căruia Donald Trump speră să dea un nou elan campaniei sale, ‘Juneteenth’ a dat loc unei sărbători în stradă familiale. Chris, un afro-american de 30 de ani, l-a luat în derâdere de preşedintele care afirmă că a făcut “foarte celebră” această sărbătoare. “Niciunul dintre partizanii săi nu poate pretinde să ignore trecutul rasist al măreţei sale Americi”, a spus el.

Joe Biden a calificat afirmaţiile adversarului său la prezidenţialele din noiembrie ca “groteşti”. Descendenţilor lui Harriet Tubman şi Frederick Douglass, doi foşti sclavi de culoare simboluri ale aboliţionismului, fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama le-a exprimat în această zi de comemorare “încrederea” sa în urmărirea justiţiei rasiale în Statele Unite.​

(sursa:Agerpres)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *