Tehnologia atleților paralimpici. Cum funcționează și cât de mult ajută performanța? ● Dan Barna: Cîțu a sunat cu amenințări, înainte de demiterea lui Stelian Ion ● PNDL-ul nostru este mai bun decât al lor! Oare? ● Alte două companii din Holdingul lui Firea se dizolvă: Compania Parcuri și Grădini și Compania Întreținerea Arborilor ● Omul lui Drulă de la AACR, zdrobit de CSAT: Aviația, vulnerabilizată fără structura cyber ● Stelian Ion, Cîțu și vasta lui operațiune de aruncat praf în ochii românilor. Sunt mai mulți bani în joc decât oricând ● Analiză: A doua criză a coaliției provocată de premierul Cîțu. Cinci scenarii, toate proaste ● Cei care au plecat. Poveștile românilor care au muncit și în țară, și în străinătate ● Criza transportului maritim global și implicațiile sale asupra lanțurilor de aprovizionare și inflației ● Efervescenţă în rândul candidaților cu vârsta de peste 45 ani ● În Grecia, recunoști imediat românii pe plajă. Câteva adevăruri incomode ● Țiriac și-a prezentat noul bolid: „Numai inscripția a costat cât o Dacie”.
Tehnologia atleților paralimpici. Cum funcționează și cât de mult ajută performanța? Fără proteze, scaune cu rotile și alte echipamente ajutătoare, competițiile de la Jocurile Paralimpice ar fi imposibile.
Pe lângă rolul de simbol al speranței și rezilienței umane și de agregator al unor povești de viață extraordinare, Jocurilele Paralimpice vin și cu o cantitate impresionantă de echipamente care permit sportivilor cu diverse dizabilități să concureze în sporturi care altfel le-ar fi inaccesibile.
Fie ele proteze, scaune cu rotile sau mecanisme care ajută la tragerea unui arc, designul acestor echipamente ascunde detalii câteodată greu de observat cu ochiul liber, dar care sunt vitale pentru performanța și siguranța parasportivilor.
În alte cazuri, echipamente auxiliare sunt necesare pentru a asigura echitatea unor întreceri în care se înfruntă sportivi din mai multe categorii de dizabilități similare, scrie Mindcraftstories.ro.
Dan Barna: Cîțu a sunat cu amenințări, înainte de demiterea lui Stelian Ion. Dan Barna a explicat joi seară, la Digi24, cum s-a derulat episodul demiterii lui Stelian Ion din fruntea Ministerului Justiției. Vicepremierul a declarat că atât el, cât și Stelian Ion și Dacian Cioloș au fost sunați de premier miercuri seară și li s-a cerut imperativ ca ministrul să dea avizul până la miezul nopții pe programul „Anghel Saligny”, sub amenințarea demiterii acestuia din urmă.
Alte două companii din Holdingul lui Firea se dizolvă: Compania Parcuri și Grădini și Compania Întreținerea Arborilor. Consilierii generali au votat ieri începerea procedurii de dizolvare pentru Compania Municipală Parcuri și Grădini și Compania Municipală Întreținerea Arborilor. De asemenea, CMPG a pierdut exclusivitatea lucrărilor de întreținere parcuri, care vor putea fi executate acum și de ALPAB. Și tarifele la care vor lucra cele 2 companii, până la lichidare, au fost modificate, în sensul scăderii lor cu minim 20%. În referatele de aprobare ce au însoțit proiectele de hotărâre de dizolvare și lichidare, se stipulează clar : înființarea companiilor nu a fost profitabilă, mai mult, din cauza tarifelor exorbitante cerute pentru servicii, parcurile nu au mai fost îngrijite, scrie Buletin de București.
Omul lui Drulă de la AACR, zdrobit de CSAT: Aviația, vulnerabilizată fără structura cyber. Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis, critică dur desființarea structurii de securitate cibernetică la nivelul Autorității Aeronautice Civile Române. Argumentul: ar putea să „potențeze riscul de materializarea a unor atacuri cibernetice”.
Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis să desființeze în urmă cu șase luni structura de securitate cibernetică pentru a concedia trei specialiști în domeniu. Totul, sub patronajul Ministerului Transporturilor, condus de Cătălin Drulă.
Directorul Direcției Aviație din Ministerul Transporturilor, Mihail Ionescu, încearcă să mușamalizeze haosul din aviația civilă generat de deființarea structurii de securitate cibernetică cu impact major la nivel național și international, scrie Newsweek.
Stelian Ion, Cîțu și vasta lui operațiune de aruncat praf în ochii românilor. Sunt mai mulți bani în joc decât oricând. O justiție independentă ar deranja. Iată cauza demiterii ministrului justiției și a unei crize guvernamentale care sună, ambele, a ”Sesam, deschide-te”, rostit de 40.000 de hoți.E uimitor că președintele Iohannis și-a abandonat joi, pentru prima oară în viață, lentoarea caracteristică, semnând cât ai zice pește decretul de revocare a ministrului justiției, Stelian Ion?
Deloc. Premierul îl dăduse ieri afară pe ministrul justiției, înlocuindu-l cu sulfurosul Lucian Bode. Or, multe indicii probează că demersul a avut loc sub patronajul președintelui Iohannis. Șeful statului și-a întrerupt miercuri eternul său concediu spre a rosti, perfid, un discurs reformisto-împăciuitor, menit să mascheze propriul rol decisiv în declanșarea iminentă a unei crize guvernamentale și să mimeze ”preocuparea” lui pentru bunăstarea românilor.
Florin Cîțu știa bine ce face demițându-l pe ministrul justiției, așa cum și patronul său de la Cotroceni era edificat, înaintea discursului său demagogic și ipocrit la maximum, ce e în joc și cum se vor poziționa aliații ca să câștige marele pot, scrie DW
Analiză. A doua criză a coaliției provocată de premierul Cîțu. Cinci scenarii, toate proaste. Criza provocată de demiterea intempestivă a ministrului Justiției sub pretextul că nu a avizat proiectul „Anghel Saligny”, un fel de PNDL 3, aruncă în aer stabilitatea politică într-un context deloc favorabil : valul patru al pandemiei de Covid și scumpirile la energie.
Spre deosebire de precedentul scandal generat de remanierea lui Vlad Voiculescu, USR PLUS pare, la prima vedere, hotărât să nu mai accepte un scenariu similar: i-a retras sprijinul politic premierului Florin Cîțu, iar dacă acesta nu va fi schimbat din funcție în cadrul coaliției, amenință cu depunerea unei moțiuni de cenzură.Aritmetica parlamentară, calculele politice și strategice, dar și jocul președintelui Klaus Iohannis formează un peisaj extrem de complicat. Niciunul dintre scenariile care se pot proiecta în momentul de față nu arată bine pentru guvernare și pentru soarta coaliției, în măsura în care ea va supraviețui acestui impas major, scrie Europa Liberă.
Cei care au plecat. Poveștile românilor care au muncit și în țară, și în străinătate. Condițiile de muncă din România împing milioane de oameni să caute un trai mai bun în străinătate. Numărul românilor care migrează nu este cunoscut decât cu aproximație, pentru că statul român nu deține date exacte despre cei care muncesc în alte țări. Europa Liberă a vorbit cu cinci emigranți din cinci profesii diferite. Emilia, Cătălin, Marius, Gabriela și Gabriel ne spun povestea milioanelor de români care au migrat în ultimii 30 de ani.
Un „nu” categoric a fost răspunsul mai multor persoane care au emigrat când le-am întrebat dacă s-ar întoarce să lucreze în România. Din motive financiare, din motive administrative, de logistică sau care țin de demnitate, mulți își părăsesc meseriile pentru a munci în alte țări, unde sunt mai bine apreciați, scrie Europa Libera.
Criza transportului maritim global și implicațiile sale asupra lanțurilor de aprovizionare și inflației. O creștere abruptă a cererii pentru bunuri de consum de ambele părți ale Atlanticului, dar și întârzierile generate de pandemia de COVID-19 au dat peste cap piețele globale de transport maritim, generând creșteri considerabile ale costurilor, care antrenează, la rândul lor, noi creșteri ale prețurilor de consum.
Companiile internaționale raportează întârzieri uriașe în marile porturi și huburi logistice, cu efecte asupra lanțurilor globale de aprovizionare. Iar efectele se resimt, sporadic, și asupra consumatorilor. Lanțul de fast-food McDonald’s a fost nevoit, spre exemplu, să scoată din meniu în Marea Britanie milkshake-urile.
În Statele Unite este un lucru obișnuit ca zeci de nave cu containere să aștepte la intrarea în porturile din California din cauza întârzierilor la descărcare, în timp ce huburile logistice terestre au probleme de spațiu din cauza cantităților uriașe de mărfuri pe care le au de încărcat în camioane, scrie cursdeguvernare.ro
Efervescenţă în rândul candidaților cu vârsta de peste 45 ani: aceştia au înregistrat 40% dintre aplicările la joburi din luna august, cu 10% mai mult decât în iulie. Datele platformei de recrutare BestJobs arată că în luna august candidații trecuți de 45 ani au devenit mai activi în căutarea de joburi și au înregistrat astfel 40% din volumul total de aplicări din această lună, în creștere cu 10% față de luna anterioară. Jumătate dintre aceste aplicări au fost depuse din partea segmentului de vârstă 45-54 ani, urmat de cel de 55-64 ani, cu 13% și de cel de peste 65 ani, cu 7%. Conform statisticilor BestJobs, această categorie de candidați se îndreaptă cu precădere către domenii precum Financiar / Contabilitate (cu 8% dintre aplicări), Vânzări (cu 7,5% dintre aplicări) și Resurse Umane (cu 7% dintre aplicări). „Candidații din segmentul 45+ au multă experiență și au acumulat multe abilități utile pe piața muncii. În ciuda acestor lucruri, întâmpină uneori dificultăți pentru că noile cerințe din partea companiilor nu mai includ setul de abilități pe care îl au cei din categoria aceasta, forțându-i la compromisuri în ceea ce privește domeniul sau salariul, sau să își dezvolte noi abilități. Activitatea crescută pe platformă indică, printre altele, faptul că își lărgesc aria de căutare și aplică la mai multe joburi decât înainte, devenind o categorie mai vizibilă și pentru angajatori”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România, citată de FinEco24News.
În Grecia, recunoști imediat românii pe plajă. Câteva adevăruri incomode. Recunoști românii imediat pe plajă în Grecia! Am făcut câteva exerciții din acestea de recunoaștere pe plajele din Lefkada, înainte de a risca o generalizare.
Nu stau la șezlonguri. Stau grămadă ca suricatele pe 2 – 3 rânduri, sub umbrele generoase. Bărbații întotdeauna pe rândul din față. Femeile și copiii în rândul 2-3. Au fiecare frigider de plajă cu bere în Grecia. Mari frigiderele. Multă bere. Am văzut unii cu bere românească chiar
