12 întrebări și răspunsuri de ce au crescut facturile la energie, ce puteau face autoritățile să protejeze cetățenii și ce pot face cetățenii pentru a plăti mai puțin – Energie

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Facturile la gaze și energie electrică au crescut substanțial în ultimele luni, pentru unii consumatori cu 20-30%, pentru alții s-au dublat, iar în cazuri excepționale au crescut și de 4-5 ori. Asta deși, în octombrie s-a adoptat Legea privind plafonarea prețurilor la energie și gaze. Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum, a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro că creșterea prețului la gaze, și în cascadă la energie electrică, este o problemă la nivel global și nu are legătură cu liberalizarea pieței din România, dar în mod particular, la noi, problema s-a agravat din cauza legislației făcute pe genunchi. Astfel, Legea privind plafonarea prețurilor la energie și gaze este posibil să fi dus de fapt la creșterea prețului, spune expertul.

De ce sunt aceste diferențe uriașe între facturile consumatorilor și prețurile date de diverși furnizori, este justificată creșterea prețului la gaze, măsurile luate de autorități sunt bune, ce pot face cetățenii pentru a plăti mai puțin? Otilia Nuțu răspunde la 12 întrebări legate de criza energetică.

1. Cu cât au crescut facturile la energie?

Potrivit buletinului statistic de prețuri publicat de Institutul de Statistică pe lunile octombrie- noiembrie prețurile au crescut cam cu vreo 30% la energie electrică și cu vreo 50% la gaze față de anul trecut pe vremea asta. Dar asta era înainte de lunile de iarnă, iar această statistică este o medie la nivel național. Lucrul care mi se pare mai îngrijorător este că există diferențe foarte mari, adică unii dintre consumatori primesc facturi care sunt cu 20-30% în plus față de lunile trecute, dar am văzut și cazuri excepționale facturi de 4-5 ori mai mari. De ce?

Sunt mai multe explicații. Furnizorii nu știu să factureze cum trebuie, furnizorii se tem că nu vor primi la timp compensările de la buget și atunci facturează suma integrală și se gândesc ca după aceea să scadă facturile din lunile următoare sau este pur și simplu un abuz al furnizorilor. Din păcate au aruncat această problemă în capul ANPC ca să se descurce și să descopere de ce prețurile au crescut, în funcție de cine se plânge.

2. De ce au crescut facturile așa mult la gaze și energie electrică?

Există o rațiune economică, prețurile pentru gaze au crescut foarte mult și în cascadă au crescut și prețurile pentru energia electrică. Prețul la gaze a crescut de 5-7 ori față de anul trecut, vorbesc de gaz ca materie primă, lăsând la o parte tarifele de transport și distribuție, taxe și alte componente ale prețului final din factură. Ce vedem în factură este cam jumătate prețul gazului și jumătate alte tarife și taxe. Prețul la gaz a crescut fiindcă este o creștere de preț la nivel global, din cauză că a crescut foarte mult cererea de gaze față de anul trecut, când a fost lockdown, apoi a fost o primăvară mai friguroasă și s-a consumat mai mult din depozitele de înmagazinare, apoi au fost niște probleme că anul trecut nu s-au mai putut face, tot așa din cauza lockdown-urilor niște lucrări de întreținere, în special în Norvegia și au fost închise niște câmpuri temporar din cauza asta.

Pe scurt, avem un deficit foarte mare de ofertă la o cerere care crește foarte mult. Iar iarna cererea crește foarte mult fiindcă gazul se consumă și pentru încălzire. Peste toate problemele astea care sunt la nivel global, la nivel european, nu numai la noi, se mai adaugă faptul că Gazprom vrea să pună presiune pe Uniunea Europeană să se dea drumul la conducta Nord Stream 2 și atunci a redus foarte mult tranzitul de gaze prin Ucraina. Deci a redus artificial și mai mult oferta de gaze, ceea ce a crescut prețurile și mai mult. Și, poate ați văzut lunile trecute, chiar era un joc foarte interesant pe piețele europene de gaze, când dădea Gazprom două-trei zile drumul la mai mult gaz, scădea brusc prețul gazului, apoi se oprea conducta, creștea iar prețul gazului la loc. Deci este clar și o manipulare de preț.

Uniunea Europeană ar face foarte bine să nu dea drumul la Nord Stream 2 pentru simplul motiv că dacă îi dă drumul ar însemna încălcarea regulilor europene. În acest moment conducta respectivă nu respectă și nu poate să demonstreze nimeni că respectă regulile europene. Vorbim despre transferul gazului din conductele care funcționează foarte bine prin Ucraina pe conducta aceasta, doar ca să ocolim Ucraina. Dacă se dă drumul la conducta Nord Stream 2 probabil că pe termen foarte scurt vom avea o reducere a prețului gazului, însă pe termen foarte lung vom vedea abuzuri în continuare, inclusiv manipulări de preț.

3. Există vreo legătură între scumpirea prețului la gaze și curent electric și liberalizarea pieței de energie?

NU și trebuie spus foarte clar. Noi am mai liberalizat piața în 2017-2018 și nu s-a întâmplat nimic. Întâi am liberalizat piața de energie electrică, cu impact zero asupra creșterii prețului. Și în 2018 la fel, piața gazelor, cu impact absolut neglijabil. De asta lumea nici nu își mai aduce aminte că înainte de Ordonanța 114 piața era deja liberalizată. Noi am văzut la începutul anului niște creșteri de prețuri pentru că procesul liberalizării, după Ordonanța 114, a fost destul de prost gestionat și făcut foarte heirupist, însă creșterile actuale de preț nu au legătură cu acel impuls inițial din ianuarie-februarie care a fost la liberalizarea pieței.

Cu siguranță că dacă prețurile ar fi fost în continuare reglementate, nu am fi avut prețuri mult mai mici și asta din cauză că, în momentul în care am reglementat din nou piața, în 2018-2019, a început să scadă foarte mult producția internă. Prețurile reglementate nu permiteau întreținerea sondelor existentelor și evident că producția internă de gaze s-a redus cu vreo 30%. Deci, cred că dacă ne furam în continuare căciula și nu liberalizam piața, nu am fi avut vreun beneficiu, ci s-ar fi redus și mai mult producția internă de gaze. Pe scurt, am fi avut probabil prețuri ceva mai mici și întreruperi de furnizare la schimb. Asta poți să faci și acum, dacă îți închizi gazul și nu ai gaz, ai factură zero. Întrebarea este dacă ai opțiunea să plătești mai mult sau nu ai opțiune și doar rămâi fără gaz.

Acest discurs cu liberalizarea și creșterea prețului este în spațiul public din rațiuni populiste. Legea asta cu plafonarea și compensarea, care trebuia să rezolve toate problemele, a fost dată de actuala majoritate, deci nu înțeleg de ce câtă vreme au o asemenea coaliție puternică, 70% în Parlament, nu pot rezolva problemele dacă într-adevăr ar exista o soluție atât de simplă.

Este foarte important de spus că noi importăm foarte multă energie tocmai pentru că piața nu s-a liberalizat la timp, nu s-au mai făcut investiții, a scăzut foarte mult producția internă, a scăzut producția de energie electrică și nu punem nimic în loc. Și asta inclusiv din cauză că nu se fac investiții nici în sectorul public, vedem centrala de la Romgaz care este amânată de ani de zile, nici în sectorul privat, fiindcă nu știi la ce reguli să te aștepți mâine. Iar energia pe care o importăm nu o poți plafona pentru că nu poți să dictezi unui furnizor din afara țării la ce preț să vândă în România. Va vinde în altă parte unde prețurile sunt destul de mari.


Ana Otilia Nuțu / Sursă: Facebook

4. De unde luăm energia electrică și gazele pe care le consumăm în fiecare zi?

Gaze luăm din producția internă – Petrom, Romgaz și mici producători – și mai importăm de la Gazprom circa 30%, față de 10% acum 3-4 ani.

Pentru energia electrică avem producătorii mari, de stat – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz Oltenia, Elcen și regenerabile, plus Petrom Brazi. În rest, importăm cam 10% în medie, însă sunt momente în care se importă și 30%, dacă nu merge un reactor de la Cernavodă. Dar capacitățile noastre de import sunt limitate, abia a reușit să facă Transelectrica o linie prin care să importăm ceva mai mult, dar noi ne cam atingem limitele în curând cu această non-politică în domeniul energiei.

5. Măsurile luate prin Legea privind plafonarea prețurilor la energie și gaze pentru protejarea populației sunt bune?

Vedem ce se întâmplă. Dacă toată lumea se plânge că facturile cresc foarte mult și nu știm exact cât ar fi trebuit cu compensare și plafonare să plătim, unii au o creștere doar de 20%, alții de 5 ori, înseamnă că nu a funcționat bine legea.

Legea acoperă consumatorii casnici și alte categorii de consumatori, de tipul instituțiilor publice, IMM-uri. Sunt două tipuri de ajutor prevăzute, una este plafonarea prețului pentru consumatorii până la un anumit nivel de consum, sunt două praguri, unul pentru energie electrică și unul pentru gaze, și compensarea creșterii facturilor într-o anumită măsură. Mecanismul este așa: consumatorul primește o factură în care este trecută suma pe care o are de plătit, iar furnizorii ar trebui să primească de la bugetul statului diferența până la prețul de achiziție.

Problemele sunt multe, de la faptul că modul în care s-a calculat în lege acel preț de achiziție a fost greșit: pentru că ipoteza inițială a fost că toți furnizorii consumă energie spot, adică cumpără acum energia pe care o vând acum, dar foarte multe dintre contracte sunt încheiate pe termen lung și spre exemplu un furnizor care știe că va avea clienți în decembrie își cumpără încă din martie energie pe termen lung, cu livrare lunară. Și au corectat acest lucru în oarecare măsură, dar nu foarte bine.

Apoi, întrebarea care se pune în momentul în care treci într-o lege un plafon de preț este dacă nu cumva pentru furnizorii din piață acel plafon de preț nu reprezintă și un semnal de preț. Adică un semnal de coordonare ca toată lumea să meargă spre acel preț maximal care este în lege și care poate nu are nicio legătură cu realitatea economică a achizițiilor de energie pe care le-ai făcut tu până în acel moment.

Deci întrebarea este dacă legea în sine nu a făcut un lucru pe care altminteri nu ar putea să-l facă prea ușor furnizorii dintr-o piață concurențială și anume faptul că hai să vindem toți la un preț nu mai mic de atât.

Apoi e o problemă cu faptul că furnizorii se tem, deși legea spune foarte clar că ei vor fi compensați pentru acea diferență de preț între prețul real al energiei și cel subvenționat, va fi plătit la timp de stat sau nu. Și legea a devenit aplicabilă de la 1 noiembrie, dar normele de aplicare s-au dat pe 29 noiembrie, așa că în luna noiembrie au fost mari probleme la furnizori și poate unii dintre clienți au văzut deja chestiunea asta, mulți furnizori au zis că nu știu să emită facturile, au fost întârzieri la emiterea facturilor fiindcă unii furnizori nu știau de fapt să calculeze prețul final și nu știau în ce măsură vor fi compensați.

Fluxul financiar nu este iarăși foarte clar. Banii ar trebui să vină din bugetul ministerului Energiei, întrebarea este dacă în buget sunt suficiente sume și vor fi date la timp. Dacă nu sunt banii respectivi livrați la timp asta înseamnă că furnizorul trebuie să acopere din buzunarul propriu, o perioadă de timp acea diferență de preț până când își primește banii de la buget. Asta înseamnă o problemă majoră de cash-flow.

Și am văzut lunile acestea o retragere a multor furnizori în special din partea de gaze. Adică practic mulți furnizori și-au dat seama că riscul este prea mare să mai continue să furnizeze către clienții casnici. Unii dintre ei au renunțat la licența de furnizare. ANRE a încercat să vină rapid cu niște corecții foarte brutale, să facă dificilă retragerea din piață, dar asta este o cârpeală.

Pe scurt lucrurile au fost o brambureală completă. Legiuitorul este vinovat fiindcă nu se poate să faci o astfel de lege pe genuchi și practic forma finală a legii a fost definită într-o singură zi, în ziua de dinaintea aprobării. Noi am avut întâi o Ordonanță de Urgență care a fost într-o anumită formă, apoi a trecut în Senat și au fost modificări și după aceea s-au făcut foarte multe modificări, inclusiv această impozitare suplimentară și o parte din plafonare în Camera Deputaților. Lucrurile astea nu se pot face fără o analiză întâi, oare dacă fac legea asta nu influențez piața, cât mă costă, care sunt mecanismele prin care toată lumea ar trebui să fie acoperită să nu intre nici furnizorii în faliment, nici să nu facă profituri excesive, lumea să știe să își calculeze factura. Deci lucrurile astea sunt neclare de la început.

6. Cum trebuia făcută Legea ca să nu ajungem în această situație?

Este complicat. Este adevărat că nu suntem singurii care au făcut lucrurile foarte heirupist și că este o situație excepțională, nimeni nu se aștepta la așa creșteri de prețuri pe bursele europene de energie. Cred că soluția cea mai bună ar fi fost o coordonare europeană prin care să rezolvi sursa inițială a problemei, și anume acel deficit foarte mare între cerere și oferă. Avem o ofertă mult mai mică și o cerere foarte rigidă care nu se reduce nici dacă crești prețurile foarte mult. Probabil cea mai bună variantă ar fi fost un pachet european prin care să încerci să reduci consumul industrial compensând producătorii industriali pentru faptul că le ceri să își reducă consumul de energie pe parcursul iernii. Există mecanisme care sunt folosite în general când apare o întrerupere de furnizare, de exemplu ai o perioadă foarte geroasă iarna și ai o problemă că nu îți ajunge gazul pentru toată lumea, îi compensezi pe consumatorii industriali să își reducă producția câteva zile ca să ai gaz pentru ceilalți consumatori.

Sigur că o măsură de genul ăsta are și ea costuri. Adică reducerea producției industriale înseamnă că se va reduce practic oferta pe piața produselor industriale anul viitor și asta înseamnă inflație. Pe de altă parte este același lucru care vedem acum că se întâmplă oricum. Adică, să ne uităm la noi, Azomureș a anunțat că își reduc producția că nu își mai permit prețurile foarte mari la energie. Deci tot acolo ajungem și efectele vor fi tot astea, inflație anul viitor. Întrebarea este dacă puteai să o faci mai controlat și să protejezi lumea.

Pe de altă parte este de înțeles graba cu care anumite guverne au încercat să arate publicului că fac ceva și au găsit această formă prin care sprijină consumatorii casnici. Dar ce înseamnă asta? Tu de fapt sprijini un consumator casnic să concureze în continuare alături de consumatorii industriali pentru acea cantitate limitată de energie. Deci nu lași ca cererea consumatorului casnic să scadă din cauza prețului. Dar asta menține deficitul dintre ofertă și cerere.

7. Ce plafoane și compensări la energie electrică și gaze se aplică în acest moment?

Potrivit legii adoptate la finalul lunii octombrie, consumatorii casnici prețurile se plafonează astfel:

  • prețul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh, din care componenta de preț a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 lei/kWh;
  • prețul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,37 lei/kWh, din care componenta de preț al gazelor naturale va fi în valoare de maxim 0,250 lei/kWh;

Prețul de referință al energiei electrice este de 0,68 lei/kWh și include tarifele reglementate pentru servicii de rețea, contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, contravaloarea certificatelor verzi, acciză și TVA, aplicabile la data de 30 octombrie 2021.

Preţul de referinţă al gazelor naturale este de 125 lei/MWh şi nu include TVA, taxe și tarife reglementate, tarife de înmagazinare, precum și acciza, aplicabile la data de 30 octombrie 2021.

Diferența între prețul mediu din perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 și plafonul maxim de 250 lei/MWh, reprezentând prețul gazelor naturale, va fi compensată de la bugetul de stat.

Diferența între prețul mediu din perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 și plafonul maxim 525 lei/MWh, reprezentând prețul energiei electrice active, va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, de la o poziție distinctă de cheltuieli bugetare.

8. Cum pot să verifice cetățenii dacă beneficiază de plafonare și compensare?

Eu m-aș uita pe factură și ce prețuri au alții, dar este foarte greu să calculezi singur dacă e corect ce scrie acolo.

9. De ce este diferență atât de mare între prețurile oferite de diverși furnizori de energie?

Pentru că este foarte neclar cum se aplică legea. Unii furnizori este foarte posibil să fi emis facturile integral așteptându-se că sunt probleme mari să își recupereze banii de la stat. Alții poate că au făcut abuz bazându-se că este o brambureală atât de mare încât consumatorii nu o să-și dea seama exact cum să calculeze. Cu toată onestitatea eu nu pot să calculez cât ar trebui să fie prețul corect pe factură. Alți furnizori se bazează pe faptul că sunt suficient de mari și nu își pun problema să nu își recupereeze la un moment dat banii de la Guvern și au o capacitate financiară să suporte temporar din buzunarul propriu câteva luni până când primesc banii de la stat. Dar lucrurile astea sunt cauzate de neclaritățile din lege și de faptul că fiind atât de neclar, practic toată lumea are dreptate. Știi că dacă pui acolo un preț și este scandal, ajungi la proces eventual și aia e.

10. Există un instrument public de verificare unde cetățenii pot verifica dacă prețul din factură este corect?

Nu știu să existe așa ceva, tocmai pentru că lucrurile sunt atât de bramburite. Cred că cele mai bune analize pe care le-am văzut sunt făcute de Asociația Energia Inteligentă care au tras semnale de alarmă încă de prin septembrie, când se vedea deja pe piețele europene că va fi o problemă mare iarna asta.

Întrebarea care se pune este ce înseamnă această creștere de prețuri, este parțial cauzată de legea în sine, care a împins, a făcut furnizorii să se coordoneze voluntar sau involuntar spre niște prețuri mai mari decât a fost cazul sau prețul gazului crește în continuare, lucru acre arată de fapt că se apropie un moment eventual de blackout. S-ar putea întâmplă că dacă va fi foarte frig peste o lună să ne trezim că chiar la prețurile astea nu se va mai găsi gaz și de fapt aici e problema pe care nu o abordăm în niciun fel. Mie aici mi se pare îngrijorarea cea mare, riscul pe care piața îl vede ca energia din piață să nu mai fie suficientă. Îngrijorările sunt și dincolo de luna aprilie, fiindcă se vând pe bursă pachete de energie care sunt la prețuri mult mai mari decât anul trecut în primăvară. Este o așteptare ca această criză de energie să dureze dincolo de momentul de consum de vârf care e cauzat de iarnă.

11. Ce pot face cetățenii pentru a plăti mai puțin la energie electrică și la gaze? Schimbarea furnizorului este o soluție?

Altceva decât să consumi mai puțin nu văd în acest moment. Poți să te uiți pe acel comparator de tarife și să vezi acolo dacă există oferte mai bune decât cea a furnizorului actual, dar întrebarea care se pune este în ce măsură prețurile acelea vor fi fixe. Din ce am văzut lunile acestea, haosul a fost atât de mare încât toate ofertele pe care le fac furnizorii sunt pe termene foarte scumpe sau cu garanție de preț pentru luna viitoare, nu pentru un an. Tocmai din cauză că nimeni nu știe ce se va întâmpla pe piața engross, dacă prețurile vor rămâne în continuare foarte mari, mai cresc sau se reduc. Deci nu știu în ce măsură schimbarea în acest moment a furnizorului este o soluție bună deoarece problema este una structurală din cauza acestui deficit de ofertă care nu știm cât va dura.

Dacă ne uităm cum era piața la începutul anului și cum este acum, inclusiv în acel comparator de tarife, o să vedeți că există foarte puțin furnizori care mai fac acum oferte pentru clienții casnici. Anul trecut erau vreo 80, acum mai sunt vreo 20 și în general firme foarte mari, și asta din cauză că nu mai este profitabil pentru furnizori această componentă de client rezidențial din cauza bramburelii cu legea, din cauză că nu poti să crești foarte mult prețul consumatorului casnic fără să iasă scandal. Deci e o problemă structurală.

Acum câteva luni erau oferte foarte bune și de la furnizori mici, iar acum o bună parte din acei furnizori mici, dar ei sunt cei mai afectați de această lege foarte neclară pentru că nu au capacitatea financiară să suporte temporar din buzunarul propriu întârzierile temporare de bani de la bugetul statului. Acesta este motivul pentru care mulți au încetat să mai furnizeze către clienții casnici. Și au ajuns consumatori la furnizorul de ultimă instanță, inclusiv Engie a vrut la un moment dat să renunțe la statutul de furnizor de ultimă instanță și a zis că nu mai poate prelua. Furnizorul de ultimă instanță este cel care te preia în situația în care furnizorul tău dă faliment și nu îți mai poate livra energie. Pentru furnizorul de ultimă instanță faptul că se trezește brusc cu 10.000-20.000 de clienți noi, trebuie să găsească rapid gaz pentru ei și asta înseamnă că va cumpăra gaz la prețul care este acum în piață, la prețul spot, care este foarte mare. Deci dacă îți schimbi furnizorul că alt furnizor are în acest moment un preț foarte bun și apoi acesta din urmă dă faliment și ajungi la furnizorul de ultimă instanță, s-ar putea ca acea ofertă foarte avantajoasă să se transforme în cele din urmă în furnizare de ultimă instanță foarte scumpă tocmai din cauză că ești un client preluat de urgență și aprovizionat cu gaze la prețuri spot.

12. Vor mai crește prețurile la energie? Cât și când vom ieși din criza energetică?

Depinde de foarte multe lucruri. Depinde de ce se întâmplă cu nevoia reală de energie. Dacă este o iarnă foarte friguroasă, asta înseamnă că lumea va consuma mai multă energie ca să se încălzească și prețurile vor crește în continuare. Depinde foarte mult de ce se întâmplă în Ucraina, deci sunt condiții obiective care fac ca prețurile să crească în continuare, în toată Europa, nu doar la noi. La noi se mai adaugă toate aceste incertitudini cauzate de lege. În mod normal când ești o firmă care operează pe o piață în care statul îți face niște reguli, în momentul în care regulile acelea sunt foarte neclare, tu percepi piața respectivă ca fiind o piață cu risc mult mai mare și atunci îți pui marjă de profit mult mai mare, tocmai ca să acoperi acest risc de reglementare.

În ceea ce privește prețul, va mai scădea un pic după ce trece iarna, dar nu se va mai întoarce la ce a fost. Dacă vă uitați la ce preț se tranzacționează energia pentru anul viitor, pe contractele pe termen lung, o să vedeți că prețurile sunt ceva mai mici decât vârful de iarnă, dar nu la nivelul la care erau la începutul lui 2021. Sunt de două-trei ori mai mari decât erau pentru lunile similare de anul trecut.

spot_imgspot_img