13 organizații civice, apel către Curtea Constituțională să respingă sesizarea privind reducerea vechimii procurorilor de la DNA și DIICOT / Care sunt argumentele – Esential

Curtea Constituţională ar urma să ia miercuri o decizie cu miză majoră pentru justiție. Mai exact, judecă sesizarea instanței supreme împotriva modificărilor aduse legilor justiției de către coaliția de guvernare, cea mai importantă vizând reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru selecţia procurorilor DNA şi DIICOT. Rețeaua de ONG-uri împotriva traficului de persoane, care include 13 organizații civice, cere CCR respingerea acestei sesizări, principalul argument fiind deficitul de personal de peste 40 la sută de la DNA și DIICOT.

Cele 13 organizații civice au transmis CCR un memoriu amicus curiae, alăturându-se, astfel, DNA și DIICOT, care afirmă că în perioada 2017-2021 cele două instituții au avut dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%.

Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în DNA și DIICOT ar duce la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, la creșterea riscurilor pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului, asociate acestor tipuri de infracțiuni și la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri, arată DNA și DIICOT în memoriul amicus curiae trimis CCR și susținut de Rețeaua de ONG-uri împotriva traficului de persoane.

Conform sursei citate, creşterea vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DIICOT/DNA de la 6 ani la 8 ani şi apoi de la 8 ani la 10 ani a determinat reducerea bazei de selecţie a candidaţilor ce ar fi putut participa la procedurile de numire şi a dus la existenţa unui număr foarte mare de posturi vacante.

Birouri teritoriale ale DIICOT fără niciun procuror

Rețeaua de ONG-uri împotriva traficului de persoane arată în memoriul trimis CCR că la adoptarea actului normativ privind reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru selecţia procurorilor DNA şi DIICOT s-a avut în vedere tocmai criza de personal accentuată (există birouri teritoriale al DIICOT fără vreun procuror), imposibilitatea organizării examenelor de admitere în magistratură în ultimii ani și numeroasele cereri de pensionare.

O previziune pe termen mediu arată că, în anii următori, sute de procurori vor îndeplini condițiile legale pentru pensionare.

De altfel, DNA și DIICOT, în memoriile amicus curiae trimise în acest dosar Curții Constituționale, au arătat următoarele:

  • Modificarea Legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, este un demers legislativ necesar și solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017-2021 cele două instituții au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%.
  • Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA și DIICOT, în condițiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului, asociate acestor tipuri de infracțiuni și să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri. (…)
  • DNA şi DIICOT reprezintă structuri specializate de parchet, procedura de acces la aceste parchete este logic să fie distinctă față de regulile generale în materie de promovare, deoarece desemnarea unui procuror în cadrul DIICOT și DNA se face prin numire, iar nu prin promovare din grad în grad (procedura fiind cu totul distinctă).
  • Ca efect al numirii la DNA și DIICOT, procurorul nu va dobândi până la pensionare gradul de PICCJ. De asemenea, procurorii numiţi în cadrul DIICOT şi al DNA pot fi oricând revocaţi din funcţie pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, revenind la parchetul de unde provin. Nici măcar indemnizația primită pe perioada exercitării funcţiei nu se menține pentru toată cariera, ci se revine la salarizarea potrivit gradului profesional dobândit, la revenirea la parchetul de unde provin.

Traseul modificărilor aduse legilor justiției

În martie, parlamentarii USR PLUS au depus o propunere legislativă prin care aduceau o serie de “reparaţii” la legile 303/2004 şi 304/2004 – două dintre legile justiţiei modificate de PSD, ALDE şi UDMR în legislatura trecută.

Modificările propuse de USR PLUS vizau:

  • Eliminarea posibilităţii numirii fără concurs în funcţiile de procuror şi judecător (legea 303/2004);
  • Reglementarea transferului judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la alta sau de la un parchet la altul (legea 303/2004);
  • Reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT (legea 304/2004).

La finalul lunii mai, Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa USR PLUS, dar cu modificări majore faţă de proiectul iniţial: la propunerea deputatului PNL Ioan Cupşa, a fost eliminată scăderea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT, scrie News.ro. Practic, au fost eliminate toate modificările propuse la Legea 304/2004, chiar titlul legii fiind schimbat în ”lege pentru modificarea şi completarea legii 303/2004”. Iniţial, potrivit propunerii USR PLUS, titlul era “lege pentru modificarea şi completarea legii 303/2004 şi a legii 304/2004”.

Rezultatul în Cameră a fost de 209 voturi “pentru” (PNL, USR PLUS, AUR, UDMR şi minorităţi) şi 102 voturi ”împotrivă” (PSD).

Două zile mai târziu, iniţiativa ajunge la Senat, forul decizional în acest caz. Aici, proiectul a primit ”îmbunătăţiri” faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor, în sensul că au fost reintroduse modificările la legea 304 – adică reducerea vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT de la 10 la 7 ani. Autorii amendamentului: senatorii PNL şi USR PLUS.

Cu alte cuvinte, în Cameră PNL a propus eliminarea reducerii vechimii, iar în Senat parlamentarii aceluiaşi partid au propus contrariul. Asta, deşi ştiau că forma substanţial diferită adoptată de Senat faţă de forma votată în Cameră poate constitui un evident viciu de constituţionalitate, putând fi invocată încălcarea principiului bicameralismului. Ceea ce, în final, s-a şi întâmplat.

La finalul lunii iunie, cu două zile înainte de finalul sesiunii legislative, Senatul a adoptat modificările aduse ambelor legi – atât 303/2004, cât şi 304/2004 -, adică inclusiv reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT.

Rezultatul în Senat a fost de 75 de voturi ”pentru” (PNL, USR PLUS, UDMR şi AUR) şi 48 de voturi “împotrivă” (PSD, un senator PNL şi unul AUR).

Care sunt modificările legislative

  • Condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT;
  • Abrogarea articolului potrivit căruia persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul “foarte bine” la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, puteau fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior;
  • Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel/procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa/parchetul de unde se transferă şi unde se transferă;
  • În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel/aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel/procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel;
  • Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer, iar procurorii nu pot fi transferaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie sau la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

De ce a atacat ICCJ această lege

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuniţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Conform unui comunicat al instanţei supreme, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în ansamblul său, precum şi anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

Unul dintre argumentele instanței supreme este încălcarea principiului bicameralismului – prin același act normativ, în Cameră a fost modificată doar legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), iar în Senat a fost modificată şi legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani).

Instanța supremă susține, de asemenea, că la DNA şi la DIICOT ar putea ajunge procurori ”prea tineri”, pentru că în calculul vechimii de 7 ani este luată şi perioada de 2 ani în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, adică formarea profesională în cadrul Institutul Naţional al Magistraturii (INM). ”Noua vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror necesară pentru numirea în cadrul structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (adică DNA şi DIICOT – n. red.) este de 5 ani”, arată ICCJ.

Stelian Ion: Prin admiterea sesizării de către CCR lupta împotriva corupției și a criminalității organizate ar primi o grea lovitură

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a susținut și el că, prin admiterea sesizării de către CCR, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate ar primi o grea lovitură.

  • “Lupta împotriva corupției și a criminalității organizate trebuie să continue în ritm accelerat. Loviturile din ultimii ani, date inclusiv prin modificările legislative adoptate în legislatura trecută, constituie impedimente reale împotriva atingerii acestui scop.
  • Una dintre măsurile legislative solicitate în mod legitim de către DNA și DIICOT a constituit-o scăderea vechimii pentru selecția în cadrul DNA și DIICOT de la 10 ani (varianta introdusă prin legile Iordache) la 7 ani. În felul acesta ar crește baza de selecție a procurorilor, astfel încât să poată fi rezolvate problemele grave de personal cu care se confruntă cele două structuri specializate de parchet.
  • Din păcate, propunerea legislativă solicitată de atâta vreme de către DNA și DIICOT și votată în parlament de actuala coaliție a fost atacată la CCR, existând riscul compromiterii proiectului.
  • Mai mult decât atât, ar fi extrem de grav dacă analiza CCR s-ar extinde și asupra altor aspecte, stabilind condiții pentru recrutarea pentru DNA și DIICOT care în prezent nu sunt prevăzute de lege. Într-o astfel de neagră variantă, cele două structuri specializate ar fi practic decimate.
  • Ministerul Justiției a redactat ample apărări față de această sesizare, spre a fi avute în vedere de către CCR la termenul din 14 iulie.
  • Salut luarea de poziție a DNA, a DIICOT și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost tras un puternic semnal de alarmă și s-a explicat public cât de necesar este proiectul de lege și cât de grav ar fi ca sesizarea să fie admisă de CCR – situație în care lupta împotriva corupției și a criminalității organizate ar primi o grea lovitură.
  • Cred că în toate trebuie să existe măsură și echilibru, cred că liniie roșii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice, ideologii și convingeri are fiecare dintre noi. Ordinea de drept, bunăstarea, siguranța și viața românilor sunt mai presus decât orice”, a scris Stelian Ion pe Facebook.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *