Cam orice fetiscana, cand incepe sa-nmugureasca, e draguta. E dulce. E aproape desavarsit de frumoasa, desi n-are nimic special, nimic iesit din comun. Doar stralucirea din priviri, doar entuziasmul noilor emotii, doar fragezimea carnii si-a spiritului, doar miscarile naturale, mersul zglobiu si vorba precipitata o fac sa fie pur si simplu atragatoare. Inmiresmata. Si doar un pas pana la de-a dreptul apetisanta si taman buna de pangarit in bizarele jocuri ale iubirilor ne-mpartasite, ale saruturilor zemoase si furate, ale mangaierilor nepermise.INOCENTA. Dureaza insa putin. Foarte putin. Varsta inocentei se termina repede, iar varsta sclipirii inca si mai repede. Ca sa lase loc, iute, timpului maturizarii, cand fata incepe sa-si dea seama ca devine femeie.Si-acum damele se despart in categorii diverse, in general departajate strict dupa intelect si dupa alte invataturi deprinse de pe-acasa si de prin cartierele de bastina. Asa ajung unele sa aiba impresia ca nu sunt suficient de femei daca-si ascund ce le-a dat natura dupa textile prea greoaie. Motiv pentru care indeparteaza strat cu strat de haine pana ajung sa umble aproape-n pielea goala, pe unde-apuca dumnealor, la piata, la cursuri, la coafor, prin baruri sau pe la televizor, doar doar lumea pricepe fara urma de-ndoiala ca dansele sunt de-acuma femei si unei femei ii sade bine s-arate ce-are de oferit. In caz ca cineva doreste, da”-l apasa jena sa intrebe…ERORI. In orice caz trebuie sa se vada clar cine-i fata cuminte, prafuita, banala si cine-i gata de tavaleala, nu-i asa? Cu alte cuvinte, distinsele dame atente la-nfatisarea lor traiesc apasate de senzatia ca o muiere careia nu i se vede prin bluza exact ce numar poarta la sutien si careia nu i se citeste bine prin pantalon exact ce tip de lenjerie ii acopera fesele – cu ata-n dos sau manecuta – nu e demna sa se cheme femeie si nu-i decat asa, un fel de „din greseala posibila purtatoare de prunc”. Mai departe – in ideea ca …
