Era mereu vesel si pus pe sotii. Vioi, plin de viata, curios si nastrusnic. Stefan-Adrian are 6 ani si jumatate. Nici nu terminase bine gradinita, ca el visa la vacanta. La jocul nestingherit al prietenilor lui, la drumetiile pe care le planuia sa le faca cu tatal lui pe munte. De aproape patru luni de zile au inceput durerile de ureche si drumurile prin spitale si policlinici. Vizite la medici care-i spuneau mamei, care mai de care, ca cel mic e sanatos si ca otita ce-l supara ii va trece imediat. Zilele in care copilul era chinuit de boala sporeau, iar tratamentul care ii era administrat parea inutil. A trecut o luna, apoi o alta, tratamentul repetat. Degeaba. „Doctorii la care fusesem nu intelegeau de ce nu ii trece. Mai ales ca Stefan ajunsese sa se vaite ca il doare obrazul. Starile de rau se inteteau mai cu seama seara, cand se apropia ora de culcare. M-am uitat atent. Am zis ca poate e vorba de vreun dinte, de vreo masea, ca poate gingia il deranja. Nimic din toate acestea, pana cand am observat cum toata partea dreapta a fetei i se muta catre stanga si nici ochiul nu si-l mai putea inchide”, povesteste mama copilului, Mariana Colareza si vocea ii tremura, inecata in lacrimi. Si-a spus singura ca nici polipii si nici amigdalele nu pot fi cauza care sa il supere atat de tare pe cel mic, asa cum ii spusese un medic din Constanta, gata sa il opereze. Dumnezeu a vrut ca parintii lui Stefan sa ajunga in fata unei doctorite cu har, care de-ndata si-a dat seama ca baiatul suferea de pareza faciala de dreapta si de otomastoidita. „Ni s-a spus ca starea lui pare destul de grava si ca are nevoie urgenta de operatie. Cum ca ar avea o infectie puternica la urechea interna dreapta. Am plecat spre Bucuresti la 4:00 dimineata. La 9:00 eram deja la spitalul Panduri „Dr. Hociota” din Capitala. In urma analizelor efectuate acolo, s-a hotarat ca fiul nostru trebuie operat de otomastoidita. Medicii s-au ingrozit. „Infectia rosese totul in jurul ei, nici urma de os nu mai era. Ajunsese pana la creier, fiind doar la un pas de a musca si din el”.Forma rara de cancerBucuria parintilor in urma spuselor doctorului cum ca Stefan ar fi scapat de chin nu a durat decat vreo doua saptamani. Cand au inceput iar durerile de ureche. Parca mai puternice, mai intense si mai terifiante pentru Stefan. „Pe 2 iulie anul acesta am facut un tomograf la recomandarea doctorilor. Situatia era incerta, cum ca ceva ar fi in neregula, dar nu stiau ce, asa ca ne-au spus ca mai bine am face si un RMN. Diagnosticul a cazut ca lama unui topor pe grumazul celor doi parinti. Lumea lor parca s-a frant in mii de cioburi, imposibil de adunat si de pus la un loc. „Eu nu am mai stiut de mine. Cand am auzit ca baiatul meu are cancer, am crezut ca mor, ca Dumnezeu nu poate sa ne dea o asa pedeapsa. A ramas sotul meu si a mai vorbit cu doctorul. Asa am aflat ca tumora era localizata in spatele ochiului, a nasului si ca invadase si locul lasat liber in urma interventiei chirurgicale. …
