Profesorul Piers Steel, un academician canadian care si-a petrecut peste zece ani studiind motivele pentru care oamenii lasa pe maine ce ar putea face astazi, crede ca teoria potrivit careia cei care amana sunt fie perfectionisti, fie pur si simplu lenesi, este complet gresita. Steel, care admite ca s-a lasat el insusi distras de jocurile de calculator, sustine in noua sa carte ca cei care amana lucrurile sufera de un viciu anume – impulsivitatea. Psihologul a facut un studiu asupra unui numar de 250 de studenti si a reusit sa gaseasca ecuatia delasarii, potrivit „The Telegraph”.
Cei care lasa lucrurile de pe o zi pe alta si care reprezinta nu mai putin de 20% din populatie, sunt mai impulsivi decat alti oameni si mai mai putin constienti de atentia care trebuie acordata detaliilor si de obligatiile fata de semenii lor, afirma Steel in cartea „The Procrastination Equation: Today”s Trouble with Tomorrow”. Ecuatia la care a ajuns psihologul de la Universitatea Calgary in urma studiilor sale este UaEV/ID. „U” reprezinta utilitatea sau dorinta de a duce la bun sfarsit o sarcina data. Ea este egala cu produsul reprezentat de „E”, asteptarile legate de succes, si „V”, valoarea implinirii, impartite la produsul lui „I”, urgenta sarcinii si „D”, sensibilitatea personala la intarziere. Steel sustine ca tendinta de a amana lucrurile devine o problema tot mai mare, intrucat tot mai multe locuri de munca sunt „auto-structurate”, oamenii stabilindu-si propriile programe. Prin urmare, oamenii tind sa amane lucrurile care presupun recompense mai tarzii in favoarea unor activitati care ofera recompense imediate. „Cei care amana tind sa traiasca mai degraba pentru ziua de astazi decat pentru cea de maine. Castig pe termen scurt, durere pe termen lung”, afirma Steel. Pana acum, noteaza „The Telegraph”, psihologii au legat in general tendinta de a amana lucrurile de perfectionistii care prefera sa evite anumite sarcini decat sa ajunga sa ofere produse imperfecte sau de persoanele care sunt pur si simplu prea lenese pentru a duce un lucru la bun sfarsit. Printre „delasatorii” celebri se numara scriitori precum Marcel Proust sau Douglas Adams, acesta din urma spunand ca adora „torentul” provocat in mintea sa de numeroasele termene limita ratate.
