Descoperirea in Spania a unor ramasite de hominid vechi de 1,1 – 1,2 milioane de ani, un descendent al „imigrantilor” din Est care ar putea fi primul european vestic, bulverseaza din nou teoriile despre ocupatia umana in Europa.
Descoperirea, prezentata intr-un studiu publicat in editia de joi a revistei Nature, a fost facuta in grota Sima del Elefante, de la Sierra d”Atapuerca, in apropiere de Burgos, nord-estul Spaniei. Ea deschide un nou episod al unui veritabil foileton, care demonstreaza complexitatea evolutiei omului, in general, si a locuitorilor Eurasiei preistorice, in particular.
Pentru echipa de cercetatori spanioli si americani care au facut descoperirea, fosilele – o bucata de mandibula si un premolar inferior apartinand aceluiasi individ – constituie cele mai vechi probe identificate pana in prezent ale ocupatiei umane in Europa occidentala. In apropiere de fosile au fost descoperite unelte de piatra si oseminte de animale care au ajutat la datarea acestora.
Eudald Carbonell si colegii sau de la Institutul catalan de paleoecologie umana si evolutie sociala (IPHES) de la Tarragonales, atribuie aceste ramasite unui „Homo antecessor” sau omul de Atapuerca, ale carui prime fosile, vechi de 800.000 de ani, au fost descoperite incepand cu 1994 in pesteri vecine. Toate fosilele descoperite in regiunea Atapuerca „sugereaza ca o speciatie (proces de geneza a speciilor noi de plante si animale) a avut loc, in paleoliticul inferior, in aceasta zona de la extremitatea (occidentala, n.r.) a continentului eurasiatic”.
Aceasta noua specie de hominizi ar fi fost rezultatul sosirii in Peninsula Iberica a unei populatii originare din Est, constituita din descendenti ai primei expansiuni demografice provenind din Africa, care s-a deplasat, poate, prin Orientul Apropiat si Caucaz.
De altfel, chiar in Caucaz (Dmanissi, Georgia, n.r.) au fost, recent, descoperite primele fosile de „non-africani”. Acestea prezinta atat caractere primitive cat si moderne si au o vechime de aproximativ 1,8 milioane de ani. Anatomia lor este asemanatoare cu primii reprezentanti ai genului Homo, Homo habilis (aparuti in Africa de Est in urma cu 2,4 milioane de ani), dar si cu cea a celor considerati descendentii lor, Homo erectus („nascuti” in urma cu 1,7 milioane de ani).
Cercetatorii au considerat multa vreme ca Homo habilis a fost stramosul formei mai evoluate Homo erectus. La sfarsitul lui 2007, un studiu asupra unor descoperiri facute in Kenya, publicat in revista Nature, anunta ca Homo habilis, cel mai vechi reprezentant cunoscut al rasei umane, si Homo erectus au trait, de fapt, in paralel o perioada lunga de timp, in Africa orientala, avand probabil un stramos comun.
Teoriile asupra evolutiei oamenilor de Neanderthal au fost si ele recent „tulburate”. Acestia au fost considerati multa vreme ca locuitori caracteristici Europei glaciare, care nu au ajuns niciodata dincolo de Orientul Apropiat si Asia occidentala, insa, recent, oseminte ale acestei specii au fost descoperite in Siberia, adica la 2.000 de kilometri de vechile limite impuse de cercetatori.
Acest om de Neanderthal si omul modern ar putea fi, spun specialistii, descendentii „spaniolilor” din Atapuerca.
