Utilizarea frecventa a telefoanelor mobile creste cu pana la 50% riscul de cancer in zona gurii, potrivit unui studiu realizat in Israel. Conversatiile lungi la telefonul mobil provoaca in aproximativ cinci ani predispozitii la dezvoltarea unor tumori canceroase in zona gurii, cu 50 la suta mai mult decat la persoanele care nu au utilizat niciodata un telefon mobil. Specialistii spun inca nu se cunosc pe deplin modurile in care telefoanele mobile interfereaza cu organismul. Studii anterioare asupra asocierii intre utilizarea telefoanelor mobile si cancer au dat rezultate amestecate. Majoritatea studiilor nu au scos la iveala dovezi ale unor serioase riscuri in ceea ce priveste sanatatea. Un numar mai mic de studii au sugerat o legatura intre telefoanele mobile si cancer la creier si la ureche. Studiul de fata a fost realizat de cercetatorii de la Centrul medical Chaim Sheba din Tel Hashomer, Israel. Au participat 402 persoane cu tumori benigne ale gurii, 56 cu tumori maligne si 1.266 de persoane sanatoase. Persoanele care utilizau cel mai frecvent telefonul mobil prezentau cele mai mari probabilitati de a dezvolta tumori ale glandei parotide. Parotida este cea mai mare dintre glandele salivare si este situata in spatele gurii, destul de aproape de ureche. Numai in Marea Britanie sunt diagnosticate anual 400 de cazuri de tumori ale glandei parotide, iar aproximativ 60 dintre acestea sunt maligne. Majoritatea persoanelor care utilizeaza frecvent telefoane mobile tind sa dezvolte o tumoare pe aceeasi parte a capului unde tin de obicei telefonul mobil. Cele mai mari riscuri exista la utilizatorii din zonele rurale, unde aparatul trebuie sa „munceasca mai mult” pentru a intra in contact cu cea mai apropiata statie de telefonie mobila. Majoritatea studiilor efectuate pana in prezent au analizat modul in care actioneaza campurile electromagnetice asupra tesuturilor din organism. Totusi, nivelul campurilor este prea mic pentru a provoca incalzirea tesuturilor. in schimb, unele studii au scos la iveala ca aceste campuri electromagnetice au puterea de a rupe legatura chimica din interiorul celulei sau de a distruge ADN-ul.
Numeroase manifestari precum oboseala extrema, agresivitatea sau variatiile de dispozitie pot indica prezenta unor afectiuni psihice, desi cei mai multi oameni considera ca astfel de comportamente sunt rezultatul stresului cotidian. Un astfel de exemplu este tulburarea afectiva bipolara, cunoscuta si sub denumirea de boala maniaco-depresiva, o tulburare psihica severa ce presupune variatii mari ale dispozitiei afective, energiei si capacitatii de functionare a unei persoane, afectand sever functionarea familiala, profesionala sau sociala. „Variatiile dispozitionale oscileaza intre veselie extrema sau iritabilitate de intensitate foarte mare si tristete profunda, intre acestea putand exista perioade de dispozitie echilibrata” , a declarat directorul Centrului National pentru Sanatate Mentala, Mugur Ciumageanu. Potrivit specialistului, simptomele ce caracterizeaza episoadele maniacale expansive se manifesta prin dispozitie euforica, nivel crescut de energie, hiperactivitate fara a resimti oboseala, uneori iritabilitate extrema, nevoie scazuta de somn, logoree, flux rapid al gandirii, sarind de la o idee la alta, dificultati de concentrare a atentiei pe o anumita sarcina, dezinhibitie sexuala si comportamente provocatoare sau agresive. Simptomele ce caracterizeaza episodul depresiv se refra la o dispozitie trista, pesimism si lipsa de speranta, sentimente de vinovatie si deznadejde, pierderea interesului si a placerii in majoritatea activitatilor, lipsa de energie, oboseala extrema, dificultati de luare a deciziilor, insomnii sau somnolenta excesiva, viziune negativa extrema asupra viitorului si idei de suicid.”Uneori in cadrul episoadelor maniacale sau depresive pot fi intalnite simptome psihotice precum halucinatii auditive si idei delirante”, a adaugat Mugur Ciumageanu.
Peste 12 milioane de cazuri de cancer vor fi diagnosticate in lume in anul 2007, iar 7,6 milioane de persoane vor muri din cauza acestei boli, adica 20.000 pe zi, potrivit estimarilor American Cancer Society. Peste 5 milioane din cazurile diagnosticate cu cancer si aproximativ 3 milioane din decese sunt inregistrate in tari industrializate, in timp ce aproape 7 milioane de cazuri de dignosticare si circa 5 milioane de decese sunt inregistrate in tarile in curs de dezvoltare. in tarile bogate, cele mai frecevente tipuri de cancer la barbati sunt cel de prostata, de plamani si de colon. in randul femeilor, cele mai frecvente forme sunt de san, de colon si de plamani. in statele in curs de dezvoltare, insa, cancerul la plamani, la stomac si la ficat sunt cele mai comune la barbati, iar cancerul la san, uter si stomac la femei, potrivit raportului. in tarile slab dezvoltate, doua dintre cele mai frecvente forme de cancer, atat la barbati (cel de stomac si de ficat), cat si la femei (de uter si de stomac) sunt de origine infectioasa. Aproximativ 15% din toate formele de cancer din lume sunt asociate unor infectii. Dar in statele in curs de dezvoltare, rata cancerului de origine infectioasa (26%) este de trei ori mai mare decat in tarile industrializate (8%).
