Franta se pregateste pentru cele mai imprevizibile alegeri prezidentiale din ultimele decenii, care se vor desfasura, duminica, in conditii de securitate sporita, ca urmare a atacului terorist de joi seara, in urma caruia un politist a murit si alti doi au fost raniti, noteaza AFP.
In primul tur de scrutin al alegerilor s-au inscris 11 candidati, insa favoritii in sondajele de opinie sunt Marine Le Pen, Emmanuel Macron, Francois Fillon si Jean-Luc Melenchon. Potrivit analistilor politici, cursa dintre cei patru este una stransa, dat fiind ca aproximativ un milion de alegatori inca nu s-au decis pe cine vor sustine, fapt ce ar putea inclina balanta spre un anumit candidat.
UPDATE 17.40:?Francois Hollande face un apel la francezi?sa arate ca „democratia este mai puternica decat orice”.?
Un sondaj publicat de televiziunea RTBF arata un scor strans intre cei patru favoriti:
Macron – 24%
Le Pen -? 22%
Fillon – 20,5%
Mélenchon – 18%
RTBF mai comenteaza si ca aproximativ unul din trei francezi este in continuare indecis, ceea ce face greu de estimat rezultatul primului tur de scrutin.?
16.10: ?Un raport al serviciilor de informatii franceze, care a ajuns in mainile jurnalistilor de la Le Parisien, arata ca autoritatile se asteapta la izbucnirea unor proteste?violente in marile orase, dupa anuntarea primelor exit-poll-uri, in jurul orei 20.00.
Raportul vorbeste despre „tulburari publice, in cazul in care in turul al doilea ajung partide considerate extremiste”, o referire la Le Pen si Melenchon. „In aceasta situatie, protestele sunt aproape inevitabile”. In strada, ar putea iesi studentii, personalul medical si agricultorii, mai arata raportul. ?Toti cei 11 candidati la alegeri si-au exercitat votul, scrie AFP.?
La sectiile de vot din strainatate, lipsesc afisele electorale ale candidatei de extrema dreapta, Marine le Pen, pentru ca staff-ul ei de campanie nu a respectat termenul pana la care trebuia sa depuna afisele, scrie Le Parisien. 1,3 milioane de alegatori s-au inscris pe liste pentru a vota, adica aproximativ 2 la suta din alegatori.?
a??13.55:?O carabina a fost descoperita intr-o masina de langa doua sectii de votare de la Besançon, care au fost inchise duminica dimineata, scrie Liberation. ?Autoritatile au anuntat ca nu este vorba despre un incident terorist.?
13.25: Si presedintele in functie al Frantei, Francois Hollande, a votat la Tulle, vechiul sau fief electoral, scrie AFP.?
13.17:??Aproximativ 28 la suta dintre francezi au votat deja, la ora transmiterii acestei stiri, transmite AFP, prezenta la vot fiind deja mai mare decat in 2012.?
Candidata extremei dreapta, Marine le Pen,?si conservatorul Francois Fillon au votat, transmite AFP.?
12.00: Sapte din cei 11 candidati la alegerile prezidentiale au votat. ?
Pe bulevardul Champs-Elysees, este in desfasurare ceremonia de comemorare a politistului mort in atentatul de joi noaptea, scrie AFP.?
09.35:?Alegeri prezidentiale in Franta. Unde isi pot exprima votul cetatenii francezi din Romania
09.00:?Aproape 47 de milioane de alegatori francezi voteaza in primul tur, la 23 aprilie, si in al doilea tur, la 7 mai, ca sa-l aleaga pe succesorul lui Francois Hollande.?
Seful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, in cadrul unui scrutin uninominal majoritar in doua tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reinnoit o singura data. El trebuie sa obtina majoritatea absoluta a voturilor exprimate intr-un tur sau doua, indiferent de rata de participare.
Votul in alb sau votul de protest, care reprezinta dreptul cetatenilor de a-si manifesta nemultumirea sau nehotararea in cadrul procesului electoral, nu este recunoscut in Franta. Din 2014, aceste buletine sunt numarate separat de voturile nule si anexate ca atare procesului verbal al fiecarei sectii de votare, dar nu sunt luate in calcul la numararea voturilor exprimate.
Sondajele de opinie de joi si vineri ii arata pe picior de egalitate Macron si Le Pen cu 23% din intentiile de vot, fiind urmati de Melenchon cu 19,5% din voturi si de cele 19% din sufragii pe care ar urma sa le obtina Fillon.
Politica externa – cele mai importante teme, „Frexit” si Siria
Printre temele dezbatute in campania electorala, un rol important a fost acordat politicii externe a Frantei, astfel ca unii dintre candidati au propus iesirea din Uniunea Europeana, in timp ce altii au pldat pentru consolidarea blocului comunitar, in fata presedintelui american Donald Trump si a liderului rus Vladimir Putin, comenteaza agentia EFE, citata de Agerpres.
Astfel, dintre candidatii care conduc primele patru pozitii in sondajele de opinie, doi sunt ostili Uniunii Europene, iar ceilalti doi sustin consolidarea blocului comunitar. Astfel, lidera extremei drepte, Marine Le Pen, si reprezentantul stangii radicale, Jean-Luc Mélenchon, ambii eurodeputati, considera actuala constructie europeana drept un „balast” pentru Franta, in timp ce conservatorul Francois Fillon si fostul ministru socialist – acum repozitionat la centru – Emmanuel Macron sprijina continuarea proiectului comunitar.
Marine Le Pen vrea consolidarea frontierelor Frantei
Lidera Frontului National pledeaza pentru consolidarea frontierelor Frantei si, cu toate ca si-a mai moderat discursul, nu ascunde ca obiectivul ei este iesirea tarii din Uniunea Europeana, comenteaza EFE. Candidata extremei drepte cere negocierea unui nou tratat european, care sa fie supus votului la un referendum prin care francezii sa decida daca doresc sau nu sa ramana in UE in conditiile prevazute de un astfel de tratat revizuit.
Jean-Luc Mélenchon doreste parasirea NATO si a UE
Jean-Luc Mélenchon doreste parasirea NATO si o retragere treptata a Frantei din tratatele europene, despre care el afirma ca urmaresc in continuare construirea unei Europe neoliberale.
Francois Fillon pledeaza pentru cooperare europeana
Conservatorul Francois Fillon sustine consolidarea cooperarii in cadrul UE in domenii cum ar fi cel judiciar, in timp ce Emmanuel Macron nu ezita sa se prezinte drept cel mai proeuropean dintre cei 11 candidati la presedintia Frantei si propune o aprofundare a integrarii europene ca o contrapondere in fata Rusiei si a SUA. Ideea aprofundarii integrarii europene este sprijinita si de candidatul socialistilor, Benoit Hamon, aflat insa in sondaje la mare distanta de primii patru.
In ceea ce priveste conflictul din Siria, candidatii in cursa pentru Palatul Elysee sunt impartiti intre sustinatorii unei linii dure fata de presedintele Bashar al-Assad, conform politicii preconizate de actualul presedinte Francois Hollande, si aceia care vad in liderul de la Damasc cea mai buna garantie impotriva expansiunii jihadistilor. In acest al doilea grup se regasesc Le Pen, Fillon si Mélenchon, partizani de asemenea ai apropierii fata de presedintele rus, Vladimir Putin.
Pe de alta parte, socialistul Hamon, care califica drept ostila politica expansionista a Kremlinului, considera ca inceperea unei tranzitii politice in Siria necesita inlaturarea lui al-Assad de la putere. Si Emmanuel Macron, cel mai atlantist dintre candidati, apreciaza ca liderul de la Damasc trebuie sa renunte la putere, dar numai in baza unei decizii a ONU si Siria sa nu fie lasata fara conducere, pentru a nu se repeta greselile comise in Libia sau Irak.
Dar lui Francois Fillon prietenia cu Vladimir Putin i-a atras numeroase critici, mai ales pentru ca s-a declarat impotriva mentinerii sanctiunilor impuse Rusiei dupa anexarea Crimeei. Pozitia candidatului conservator fata de Rusia este impartasita si de Marine Le Pen, considerata de altfel candidata preferata a Kremlinului, dar si de Mélenchon, un politician apropiat de Moscova si foarte ostil Washingtonului, detaliu care-l diferentiaza insa de Marine Le Pen, o admiratoare a lui Donald Trump.
Politica interna – eradicarea terorii si asigurarea sigurantei cetatenilor
Una dintre mizele alegerilor este modalitatea prin care poate fi combatut terorismul jihadist care, in ultimii doi ani, a cauzat moartea a aproximativ 240 de persoane, in Franta, potrivit agentiei EFE, citata de Agerpres. Valul de atentate din ultimul doi ani a schimbat drastic rutina francezilor, putin obisnuiti cu astfel de evenimente. Seria de atacuri care a vizat Franta – inceputa in ianuarie 2015 cu atacul asupra revistei satirice Charlie Hebdo, la Paris, continuata cu atacul cu camion din Nisa, soldat cu 86 de morti, la 14 iulie 2016, si al carei ultim capitol a fost atacul de joi seara de pe bulevardul Champs-Elysees din Paris, soldat cu moartea unui politist – a avut principalul punct de inflexiune in ziua de 13 noiembrie 2015, cand teroristii jihadisti au ucis la Paris si Saint Denis 130 de persoane, dintre care 89 in sala de concerte Bataclan.
In acest context, principalii candidati incearca sa dea un raspuns la una dintre principalele preocupari ale alegatorilor: cum sa traiasca in siguranta.
Astfel, candidatul conservator Francois Fillon doreste o intarire a starii de urgenta, socialistul Benoit Hamon vrea s-o modifice, iar stangistul Mélenchon vrea sa renunte cu totul la ea. Centristul Emmanuel Macron si Marine Le Pen, ambii in fruntea sondajelor, nu si-au facut public punctul de vedere pe aceasta tema. Cei cinci candidati sunt, totusi, de acord in privinta sporirii fortelor de politie, al caror numar este estimat la 250.000 de agenti, comenteaza EFE.
Le Pen, partizana a ideii potrivit careia fortele de ordine ar trebui sa aiba atributii mai importante, a promis sa le consolideze „masiv”, prin angajarea a 15.000 de politisti si jandarmi. Principalul ei rival, Macron, doreste sa sporeasca numarul politistilor cu 10.000 si pledeaza pentru crearea unei politii a securitatii cotidiene care sa fie „mai aproape” de francezi. Fillon, un alt candidat favorabil intaririi legii si ordinii, a anuntat ca ar dispune suplimentarea fortelor de politie cu inca 10.000 de agenti care sa se ocupe de munca pe teren, dar si de sarcini de ordin administrativ. Din partea stangii, Mélenchon pledeaza pentru dublarea numarului de politisti, iar Hamon considera ca ar trebui create 5.000 de posturi noi.
Le Pen, Macron si Mélenchon sunt in favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, eliminat in 1997, in timp ce Fillon si Hamon se opun. In schimb, cresterea bugetului apararii, de la 1,77% din PIB, cat este in prezent, pana la 2% din PIB, a creat consens intre toti candidatii principali, cu exceptia lui Mélenchon.
Cine sunt principalii favoriti ai alegerilor prezidentiale
Emmanuel Macron, „anticorpul sistemului” impotriva lui Le Pen
Aparitia tanarului candidat Emmanuel Macron pe scena politica din Franta se aseamana cu cea a unui anticorp generat de sistem ca vaccin impotriva pericolului care il pandeste, extremista de dreapta Marine Le Pen, comenteaza agentia EFE, potrivit Agerpres.
Tanar, aratos si inteligent, cu un aer de ginere perfect si de premiant al clasei, fostul ministru al Economiei s-a transformat, la cei 39 de ani ai sai, in favoritul cursei electorale si, potrivit sondajelor, avand teoretic prima sansa in a conduce Franta in urmatorii cinci ani, comenteaza EFE, care adauga ca este nevoie de „sapaturi” serioase pentru a descoperi precedente ale fenomenului „macronist” in democratiile occidentale.
Convins ca „politica este un drog de mare risc”, cu putin timp in urma Macron era un cvasinecunoscut ministru al Economiei care reusise cu greu sa promoveze o timida lege care a ajuns sa-i poarte numele – o lege menita sa dea mai mult oxigen economiei franceze, sa stimuleze investitiile si sa faciliteze comertul duminical – si care se remarca mai degraba prin remarci inoportune decat prin influenta sa in guvern.
Ubicuitatea lui Macron in presa franceza a crescut odata cu neobisnuita sa poveste de iubire cu Brigitte Trogneux, sotia sa, fosta lui profesoara de liceu si care este cu 24 de ani mai in varsta decat el. Apropiatii lui Macron – intre altele un muzician experimentat (a castigat premii ca pianist la Conservatorul din Amiens) si cititor avid de filosofie – recunosc influenta enorma pe care o exercita Brigitte Trogneux asupra candidatului Macron si rolul activ pe care aceasta il joaca in luarea deciziilor in ceea ce priveste expunerea mediatica.
Daca a existat un lucru pe care l-a cautat Macron din momentul intrarii sale in Guvernul socialist, in august 2014, acela a fost sa capete propria identitate, ceea ce i-a si reusit. Aceasta l-a facut sa-si permita luxul de a nu fi de acord cu restul Guvernului in chestiuni importante cum ar fi reforma Constitutiei, propusa de presedintele Francois Hollande, care prevedea retragerea cetateniei franceze in cazul persoanelor condamnate pentru terorism, comenteaza sursa citata.
Continua cautare a unui profil diferit, la dreapta Partidului Socialist, dar cu nuante sociale si cosmopolite care il indeparteaza de conservatori, l-a transformat pe Macron intr-o entitate stranie pe scena politica franceza: un liberal. Si astfel, din una in alta, s-a transformat in cosmarul aproape perfect al Marinei Le Pen. Doi „intrusi” cu viziuni opuse. Protectionism si repliere contra multiculturalism si deschidere.
En Marche!, o entitate intre partid politic si miscare cetateneasca, se inspira din tehnicile utilizate de Barack Obama in campania sa „Yes, we can!” pentru a invinge bipartidismul francez care „nu se mai potriveste in secolul al XXI-lea”, subliniaza agentia EFE. Creata la 6 aprilie 2016, in Amiens (nordul Frantei), orasul natal al lui Macron, En Marche! are in prezent peste 240.000 de membri, mai mult decat restul formatiunilor politice din Franta, cu exceptia partidului conservator Republicanii, cu 275.000 de membri. Militantii En Marche! au libertatea de a-si crea propriile comitete, de a recruta membri si de a organiza activitati fara o autoritate care sa-i coordoneze, in cadrul unei structuri care „se aseamana cu celulele unui organism viu”, potrivit purtatoarei de cuvant a miscarii, Sylvain Maillard, pentru care elementul central al miscarii il reprezinta „deschiderea catre cetateni”. Si asta deoarece comitetele au un rol central in decizia politica.
Pe plan international, Macron aspira la o Franta independenta, care „sa nu asculte nici de Washington, nici de Moscova; o tara umanista, care sa promoveze drepturile omului si libertatile fundamentale, si europeana, pentru ca viitorul tuturor marilor mize se joaca la nivel comunitar”. Macron spune ca programul sau este „concret, unificator si eficient”, intrucat se axeaza pe educatie si cultura, munca, modernizarea economiei, securitate, viata democratica, Europa si relatiile internationale.
Marine Le Pen, chipul amabil al extremei drepte
Marine Le Pen a incercat, in ultimii ani, sa „spele” imaginea Frontului National (FN), partidul de extrema dreapta pe care l-a mostenit de la tatal ei, Jean-Marie Le Pen, astfel incat sa devina „chipul amabil” al unei miscari care nu a incetat sa inregistreze succese electorale pana la punctul in care a ajuns cel mai votat partid politic din Franta, comenteaza agentia EFE, citata de Agerpres.
La cei 48 de ani ai sai, aflata la cea de-a doua campanie prezidentiala, aceasta „eurofoba” convinsa este pe cale sa culeaga roadele acestui catharsis daca, asa cum o arata sondajele, va ajunge in cel de-al doilea tur al scrutinului prezidential din Franta. Ar urma, astfel, pasii tatalui ei, care a reusit in 2002 sa intre in turul doi. Spre deosebire de Jean-Marie Le Pen, insa, Marine are un electorat mai consolidat si mai numeros.
Marine Le Pen a reusit sa obtina pentru partidul ei o sustinere importanta, un electorat fidel care ii iarta inclusiv finantarile ilegale ale formatiunii sale pentru care a fost deja sanctionata de Parlamentul European, comenteaza EFE. Insa lidera de extrema dreapta nu a putut evita sa inspire si multa respingere de cealalta parte a societatii franceze. Candidata face o adevarata echilibristica intre propunerile radicale mostenite pe filiera paterna si oferta mai acceptabila cu care intentioneaza sa ajunga la Palatul Elysee.
Marine Le Pen lanseaza atacuri dure impotriva imigratiei, invocand lipsa de securitate si cerand sa se acorde prioritate francezilor si patriotismului economic, tema sa de campanie favorita dupa ce a inteles ca „America First” i-a iesit de minune actualului presedinte american Donald Trump.
Si toate acestea dupa ce, in 2015, a taiat cordonul ombilical care o mai tinea legata de tatal ei, dupa ultima iesire nepotrivita a patriarhului, fapt ce a provocat o telenovela de familie care a durat luni de zile, dar i-a adus in cele din urma independenta mult dorita si a consacrat-o ca unul dintre chipurile cele mai usor de identificat ale extremei drepte europene.
Pana in 2011, Marine Le Pen a preluat fraiele FN, pe care in anul urmator la condus la primul ei scrutin prezidential, unde s-a clasat pe locul trei, cu 17,9% din voturi, dar cu un procent mai mare decat obtinuse tatal ei cu 10 ani inainte. Legitimitatea ei nu mai putea fi contestata din interior si Le Pen s-a lansat in cucerirea de noi orizonturi, ajutata de o noua garda pretoriana, mai tanara si mai moderna, in care se remarca partenerul ei de viata, Louis Aliot, si mana ei dreapta, Florien Philippot. Aceasta strategie i-a permis sa castige de partea ei clasa muncitoare si pe defavorizati care se considera uitati de sistem si care platesc efectele globalizarii printr-o scadere a nivelului lor de trai. Le Pen a ales circumscriptia din Hénin-Beaumont ca laborator al experimentelor ei, un teritoriu in nordul tarii afectat de dezindustrializare si pe care l-a transformat in fief electoral.
In alegerile municipale din 2014, partidul ei a castigat peste 10 primarii, ceea ce i-a permis sa desemneze doi senatori. In acelasi an, in alegerile pentru Parlamentul European, Frontul National a devenit cel mai votat partid, obtinand o patrime din voturi, performanta pe care a repetat-o si in scrutinul regional din anul urmator, cand a obtinut 7 milioane de voturi, un record in istoria formatiunii. Un rezultat pe care acum va trebui sa-l multiplice daca doreste sa ajunga la Palatul Elysee si sa-si indeplineasca visul de a inlatura de la putere elitele „care au pierdut legatura cu poporul”.
Francois Fillon, politicianul conservator cu mai multe vieti decat o pisica
Conservatorul Francois Fillon a asistat de atatea ori la propriile funeralii politice incat, odata venita ora adevarului, nimeni nu indrazneste sa dea drept mort un candidat care incearca sa compenseze prin programul sau politic o imagine patata de cazurile de coruptie, scrie agentia EFE, potrivit Agerpres.
Faptul ca Fillon are mai multe vieti decat o pisica s-a vazut la primarele partidului Republicanii, cand a fost ales, contrar tuturor asteptarilor, candidatul conservatorilor francezi la scrutinul prezidential. Plecat atunci de la mai putin de 10% in intentiile de vot in cadrul partidului, prestatia sa la dezbaterile televizate si, mai …
