Domnitorul moldovean si domnita valaha uneau destinele celor doua dinastii romanesti: Musatinii si Basarabii.
Figura lui Stefan cel Mare a trecut de multa vreme granita dintre realitate si legenda. Canonizat de catre Biserica Ortodoxa Romana, Stefan cel Mare a fost una dintre cele mai ilustre figuri din istoria romanilor. Ca orice om, el a avut si minusurile sale, iar cronicarul Grigore Ureche mentioneaza printre defectele marelui domnitor caracterul aprig si predispozitia spre pedepse aspre. Altii pun accentul pe apetitul sexual al voievodului, care a avut mai multe sotii si numeroase iubite. Insa, dintr-o dragoste de taina a lui Stefan cel Mare s-a nascut unul dintre cei mai vrednici urmasi ai sai, Petru Rares.
Stefan cel Mare a ramas in inimile romanilor nu doar pentru faptele sale caritabile si pentru ctitoriile sale, dintre care unele au fost incluse in patrimoniul cultural al umanitatii, pe lista UNESCO. Nu au contat numai victoriile sale, care au transformat Moldova intr-un stat puternic si respectat. Romanii l-au iubit si pentru ca el intrunea in caracterul sau cele mai mari calitati ale lor, iar defectele sale nu erau mai mari decat cele ale altor principi ai vremii.
Istoria a fost marcata si de domnia neobisnuit de lunga a voievodului Moldovei, care stat pe tron 47 de ani. Doar Regele Carol I al Romaniei a avut o domnie mai indelungata, de 48 de ani.
Voievodul cu trei sotii
Voievodul Moldovei a avut trei sotii pe parcursul indelungatei sale vieti. In momentul in care s-a urcat pe tronul de la Suceava, in 1457, el era necasatorit. Prima sa casatorie, incheiata in 1463, nu a fost din dragoste. Stefan cel Mare s-a casatorit cu Evdochia Olelkovici sau Evdochia a Kievului, fiica principelui ucrainean Olelko si sora cnea-zului Simion deoarece dorea sa aiba o alianta matrimoniala puternica, in contextul in care voievodul Moldovei se afla in conflict cu Polonia si Ungaria, care ii oferisera, pe rand, refugiu lui Petru Aron, ucigasul voievodului Bogdan Musatin, tatal lui Stefan cel Mare. In plus, alianta cu principii Kievului era utila si impotriva hoardelor tatarasti.
Casatoria cu Evdochia Olelkovici nu a durat decat patru ani, dupa care sotia voievodului Moldovei s-a stins din viata. Dupa cinci ani de vaduvie, Stefan cel Mare s-a casatorit, in 1472, cu Maria de Mangop. Ea era descendenta unei ramuri cadete a familiei imperiale bizantine a Comnenilor, care domnea peste Principatul de Theodoro sau de Mangop, format in Crimeea, in fosta thema (provincie) bizantina Chersones, dupa anul 1204, cand Constantinopolele a fost cucerit de cruciatii care au creat Imperiul Latin. Dupa caderea Constantinopolelui s-au format trei state succesoare ale bizantinilor: Imperiul din Niceea, care a reusit, in cele din urma, sa recucereasca vechea capitala imperiala, Imperiul din Trapezunt si Principatul de Mangop. Primul Imperiu a cazut in 1453, cand turcii otomani au cucerit Constantinopolele, apoi au supus si posesiunile acestui imperiu din Grecia, mai exact din Moreea. In 1461 a venit si sfarsitul Imperiului din Trapezunt.
In 1472, cand Stefan cel Mare s-a casatorit cu Maria de Mangop, singurul teritoriu peste care mai flutura drapelul bizantin era cel al fragilului Principat de Theodoro din sudul Crimeii, prins intre Hanatul Crimeii si coloniile genoveze de pe coasta Marii Negre. Amenintat de turci, in 1471, principele Isaac de Mangop a acceptat sa devina vasalul Imperiului Otoman, dar, in paralel, i-a propus cnea-zului Ivan al III-lea al Rusiei sa o ia de sotie pe fiica sa. In conditiile in care Stefan cel Mare se afla in conflict deschis cu Imperiul Otoman, el a privit politica de supunere promovata de Issac ca o tradare si a decis sa il sprijine pe celalalt frate al sotiei sale, Alexandru, sa preia puterea in micutul principat bizantin. Alexandru de Mangop a primit de la cumnatul sau, domnitorul Moldovei, cateva corabii si 300 de ostasi, cu ajutorul carora a reusit sa isi rastoarne fratele de la putere. Insa nu a reusit sa domneasca decat o jumatate de an. Turcii au profitat de tulburarile din Crimeea pentru a ataca deopotriva posesiunile genoveze si ultimul principat bizantin, iar Alexandru de Mangop a murit in lupta. Maria de Mangop nu i-a supravietuit decat doi ani. Ea a murit in 1477, in contextul in care se instrainase de sotul ei.
Maria Voichita, singura cu care s-a casatorit din dragoste
Stefan cel Mare, care contractase cea de-a doua casatorie din ratiuni de prestigiu, pentru ca inrudirea prin alianta cu familia imperiala bizantina era una importanta, era dezamagit de faptul ca principesa bizantina nu fusese in masura sa ii daruiasca un fiu. Astfel ca si-a cautat consolarea in bratele altor femei. A.D. Xenopol scrie ca, in ultimii ani de viata, Maria de Mangop s-a instrainat complet de sotul ei. Tot marele istoric este de parere ca Stefan si-a gasit refugiul in bratele unei alte principese care ajunsese intr-un mod mai putin obisnuit la curtea Moldovei. Este Maria Voichita, cea care avea sa ii devina sotie si care, in perioada in care traia Maria de Mangop, devenise amanta domnitorului Moldovei, dupa cum scrie Xenopol.
Maria Voichita era fiica lui Radu cel Frumos, voievodul Valahiei, si al doamnei Maria Despina. Astfel, Maria Despina era nepoata de frate a lui Vlad Tepes, nepoata voie-vodului Vlad Dracul si stranepoata lui Mircea cel Batran. Istoricii cred ca Maria Voichita s-a nascut, probabil, in anul 1457, anul in care Stefan cel …
O noua poveste de dragoste medievala: Maria lui Stefan cel Mare, singura sotie pe care domnitorul moldovean a iubit-o
