Biroul Permanent al Senatului a transmis catre Parchetul d epe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, documentele clasificate, cat si actele care au stat la baza?elaborarii raportului comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, informeaza Agerpres.
„Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a cerut documentele privind Revolutia din decembrie 1989, documente care au stat la baza comisiei de ancheta a Parlamentului. (…) Sunt documente – o parte clasificate si o parte documente neclasificate. Astazi (luni – n.r.) s-a luat hotararea Bp sa nu mai cerem declasificarea noi, la Senat, ci sa le transmitem asa cum sunt, fiind convins ca, fiind o comisie de procurori, pot sa citeasca, unii dintre dansii, si documente clasificate. Deci, ele vor pleca din Senat asa cum sunt astazi – o parte clasificate si o parte neclasificate, tocmai pentru a ajuta PICCJ”, a anuntat vicepresedintele social-democrat al Senatului, Niculae Badalau, luni, la finalul sedintei Bp a Senatului.
Comisia juridica a Senatului a inaintat Biroului permanent un document in care precizeaza ca, in urma sedintei din 20 februarie, senatorii juristi au luat decizia de a propune ca „documentele clasificate sa fie transmise in forma clasificata catre persoanele autorizate sa preia aceste documente, potrivit celor solicitate in scrisoarea PICCJ – Sectia Parchetelor Militare, urmand sa se procedeze la declasificarea lor, in conformitate cu dispozitiile legale, acolo unde este necesar, prin initierea demersurilor fata de institutiile emitente ale documentelor clasificate”.
Despre Dosarul Revolutiei
Procurorii militari au redeschis ancheta si vorbesc deschis despre greselile facute in Dosarul Revolutiei. La inceputul anchetei, procurorii au avut o lista lunga de suspecti pe care, intre timp, i-au scos de sub urmarire penala pe motiv ca faptele lor s-au prescris. Ancheta vizeaza o noua acuzatie: infractiuni contra umanitatii, o fapta care nu se prescrie.
Gheorghe Cosneanu este generalul magis?trat care a coordonat ancheta in 2014 si a inchis dosarul Revolutiei fiind convins ca nu exista crime impotriva umanitatii, desi in decembrie 1989 au fost ucise circa 1.000 de persoane si ranite alte circa 2.000. Iar crimele au fost comise pe intreg teritoriul tarii, dupa acelasi scenariu.
Precizam ca in 2014 generalul Cosneanu a clasat dosarul, sfidand deciziile CEDO date pana atunci in Dosarul Revolutiei. Dupa ce a coordonat inchiderea dosarului Revolutiei, Cosneanu a fost avansat la functia de sef al Sectiei Parchetelor Militare.
In iunie 2016, instanta Inaltei Curti de Casatie si Justitie a decis redeschiderea dosarului Revolutiei pentru ca procurorii militari „nu au facut o ancheta efectivaa”. Altfel spus, au mimat administrarea probelor in dosar.
Potrivit legii, dupa aceasta decizie a instantei supreme, Sectia Parchetelor Militare, condusa de generalul Cosneanu, era obligata sa redeschida imediat dosarul, sa inceapa urmarirea penala in rem inca de atunci, dar nu a facut-o.
„Romania liberaa” a dezvaluit tergiversarea anchetei intr-o serie de articole publicate in lunile august si octombrie anul acesta.
Cosneanu isi recunoaste greselile
Generalul magistrat Gheorghe Cosneanu recunoaste, intr-un comunicat, ce au sustinut ani in sir revolutionarii de la Asociatia 21 Decembrie 1989 si „Romania liberaa” si anume obligativitatea inceperii urmaririi penale sub acuzatia de savarsire a infractiunii de crime impotriva umanitatii, scopul fiind a”pastrarea puterii”.
Prin „actiunile desfasurate si masurile dispuse, noua conducere politica si militara instaurata dupa data de 22.12.1989 a determinat uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea integritatii fizice si psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui numar mare de persoane, fapte care se circumscriu conditiilor de tipicitate ale infractiunii contra umanitatiia”, spun, acum, procurorii lui Cosneanu.
Dupa 22 decembrie 1989, la conducerea tarii erau „ultimul pe lista, Ion Iliescua”, sustinatorii acestuia, precum si generalul KGB-ist Nicolae Militaru, generalii Iulian Vlad, Victor Athanasie Stanculescu, Parcalabescu, toti conducatorii Armatei si ai Securitatii. Ei doreau sa „pastreze putereaa” prin orice mijl?oace, inclusiv prin crime.
De altfel, fata de acestia a fost in?ceputa urmarirea penala pentru crime impotriva umanitatii inca din 2005-2006, de echipa gen. ma?gistrat Dan Voinea, dar dosarul a fost inchis, ultima data chiar de echipa lui …
Biroul Permanent al Senatul va transmite Parchetului de pe langa ICCJ documentele referitoare la evenimentele din decembrie 1989
