Bucurestiul este orasul european cu cel mai aglomerat trafic, potrivit unui studiu realizat de compania Tom Tom. „Romania liberaa” va prezinta un set de solutii care pot decongestiona aproape instant circulatia in Capitala. Unele dintre acestea nu necesita deloc bani, iar altele o investitie minima.
Doamna primar general Gabriela Firea nu trebuie sa inventeze apa calda, caci alte mari metropole, din Europa sau de pe continentul american, au rezolvat deja de zeci de ani problemele de trafic.
In 1997, noul primar din Bogotá, capitala Columbiei, un independent scolit in Statele Unite, pe numele sau Enrique Peñalosa, se confrunta cu o problema similara cu cea a Bucurestiului anului 2017, si anume traficul sufocant. Dupa ce a constatat ca nu are bani in vistieria municipalitatii pentru a pune in aplicare un master plan al japonezilor de la Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (JICA), ce presupunea construirea unei retele de autostrazi suspendate in oras, edilul Peñalosa a pus in aplicare propriul proiect, bazat pe deviza „un oras poate fi prietenos fie cu oamenii, fie cu masinile, dar niciodata cu amandouaa” si care viza reducerea dependentei de masina personala.
Primul pas a constat in introducerea unui sistem de vignete care interzicea circulatia la orele de varf, in anumite zile ale saptamanii, pentru numerele de inmatriculare care se termina cu anumite cifre. Concomitent, Primaria Bogotá a inceput constructia unui vast sistem de piste de bicicleta, „ciclorutasa”, care a ajuns sa totalizeze 300 de kilometri dupa doar trei ani de mandat.
In paralel, primarul a incurajat locuitorii orasului sa utilizeze cat mai mult transportul in comun, pentru care a „muscata” din bulevarde pentru a crea o retea de autobuze rapide cu benzi dedicate – Transmilenio.
Avem multe de invatat de la columbieni, insa Bucurestiul condus acum de Gabriela Firea are ambitii de capitala europeana, asa ca trebuie sa privim si spre masurile luate de cei care conduc mari metropole de pe batranul continent. Si chiar din America de Nord. „Romania liberaa” prezinta doua seturi de masuri (dintre care unul nu presupune investitii serioase) pentru decongestionarea traficului de cosmar din Bucuresti.
Ce se poate face si pe gratis
Benzi unice pentru transportul in comun. Ele exista de decenii in marile metropole, insa la Bucuresti aproape ca lipsesc cu desavarsire. In Europa sunt doua modele: delimitare prin marcaje pe asfalt, in paralel cu camere de supraveghere (Londra) sau prin borduri (Paris). Pentru Bucuresti, pare mai potrivit modelul parizian.
Interzicerea virajului la stanga pe marile artere. Este o idee de proveninenta americana, mai exact din New York, care la noi a fost propusa acum cativa ani de Silviu Prigoana. Nimeni nu l-a ascultat, lucru explicabil, in contextul in care pana atunci venise cu aberatii ca transport public gratuit, idee preluata apoi de Gabriela Firea, care si ea a abandonat-o.
Sistem feroviar de transport urban. Functioneaza foarte bine la Londra si la Paris. Bucurestiul are o retea de cai ferate abandonata, care ar putea fi utilizata pentru preluarea fluxurilor de calatori. Sunt necesare investitii minime, pentru ca municipalitatea bucuresteana nu are fondurile de la Paris, pentru a duce sinele in subteran (RER). Un prim-pas fusese facut la finele anului trecut, cand Ministerul Transporturilor a anuntat introducerea de trenuri de calatori pe partea de nord-vest a centurii feroviare. Cu toate ca proiectul costa doar 200.000 de euro, el a fost insa sabotat de CNAIR, asa cum a dezvaluit „Romania liberaa”.
Taxa de acces in centrul orasului. „Congestion taxa” functioneaza la Londra, unde soferii care vor sa intre …
