Ministrul Ana Birchall îi transmite șefei CSM, Lia Savonea, că în cazul modificării Legii privind organizarea Agenției Naționale de Integritate se impune ca impactul acestora să fie analizat nu numai din perspectiva CSM, ci și din cea a ANI. Aceasta, după ce conducerea CSM a transmis Senatului un proiect de modificare a legii ANI, care conține mai multe propuneri controversate, între care aceea ca venitul soţului sau soţiei celui care depune declaraţia de avere să fie anonimizat.
Într-o scrisoare trimisă șefei CSM, Lia Savonea, ministrul Justiției, Ana Birchall, arată că „se impune o analiză mai aprofundată a impactului acestora nu numai din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii, dar și din perspectiva autorității investite de lege cu responsabilitatea asigurării implementării prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese, anume Agenția Națională de Integritate”.
„Este evident avantajul depunerii declarațiilor de avere și de interese la nivel centralizat pentru magistrați, judecători și procurori, din întregul sistem. În opinia noastră, acesta constituie un exemplu de bună practică, cu atât mai mult cu cât dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor sunt păstrate la Consiliul Superior al Magistraturii”, scrie Birchall în documentul transmis Liei Savonea, potrivit Mediafax.
În privința propunerii care vizează anonimizarea datelor de identificare ale membrilor de familie cu ocazia publicării declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, Birchall transmite că propunerea poate fi avută în vedere „în contextul mai larg al unei modificări a întregului cadru legislativ referitor la domeniul integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”.
„Cu referire la propunerea de limitare a termenului de publicare a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese pe paginile de internet ale instituțiilor și a Agenției Naționale de Integritate, considerăm că menținerea publicității declarațiilor de avere și de interese pe toată durata funcției, cât și timp de trei ani de la încetare constituie un demers în direcția asigurării exercitării funcțiilor demnităților publice în condițiile de transparență”, se mai arată în document.
Propuneri controversate
Printre propunerile controversate este aceea ca declaraţiile de avere şi de interese să fie publicate pe pagina de internet a instituţiilor din care provin funcţionarii obligaţi de lege să depună astfel de documente doar 3 ani. La fel, şi pe site-ul ANI.
O altă prevedere vizează posibilitatea ANI de a verifica un funcţionar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării. În prezent, ANI nu are o limită pentru a verifica averea unui funcţionar.
Altă propunere arată că verificarea averii poate fi făcută de inspectorii ANI în doar 45 de zile de la data sesizării, urmând ca numai cazurile excepționale să aibă o perioadă prelungită de cercetare cu alte 45 de zile.
Inițiativa mai prevede ca venitul soţului sau soţiei celui care depune declaraţia de avere să fie anonimizat.
Ce spune Lia Savonea
Lia Savonea a susținut că a făcut aceste propuneri de modificare a legislației privind organizarea şi funcţionarea ANI „după o amplă consultare a tuturor instanțelor și parchetelor”.
„Președintele Consiliului Superior al Magistraturii reține că în cursul zilei de 1 octombrie 2019 au fost lansate în spațiul public, prin intermediul mass-media, afirmații grave, false și inexacte, privind întocmirea unor propuneri legislative de către președintele CSM de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, precum și informații din cadrul unei proceduri confidențiale conform dispozițiilor legale în vigoare. În privinţa propunerii de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, menţionăm faptul că începând cu data de 9 mai 2019, CSM a iniţiat o lucrare având acest obiect, finalizată la data de 03 iulie 2019, în cadrul Comisiei nr.1 – comună “Legislație și cooperare interinstituțională”, după o amplă consultare a tuturor instanţelor şi parchetelor. Prin urmare, afirmaţia din mass-media potrivit căreia propunerile de modificare legislativă au aparţinut preşedintelui CSM şi au urmărit eludarea unei proceduri de evaluare derulată de ANI este complet falsă”, a transmis Lia Savonea, marți, după ce în presă a apărut pe surse informația că ANI îi verifică averea.
Ea arată că, pe 26 august 2019, i-a fost adusă la cunoștință declanșarea de către ANI a procedurilor specifice activității de evaluare ca urmare a unei sesizări transmise de o „persoană fizică”.
„Lucrarea apare ca fiind înregistrată la ANI la data de 12 august 2019, aşadar mult după închiderea lucrării vizând propunerile de modificare legislativă, respectiv 3 iulie 2019. Procedura de verificare preliminară, expres prevăzută de lege, a fost derulată de ANI cu o celeritate neobişnuită dacă avem în vedere multitudinea activităţilor (înregistrarea şi repartizarea lucrării, procedura de evaluare, întocmirea şi comunicarea informării) derulate în numai 8 zile, într-o perioadă tradiţional afectată concediilor de odihnă”, spune Lia Savonea.
Potrivit ultimei sale declarații de avere, Savonea are două case, șase terenuri, peste 377.000 de euro și aproape 90.000 de lei în conturi, iar soțul său a vândut în ultimele luni cinci imobile, valoarea tranzacțiilor ajungând la aproape 345.000 de euro.
Ce spun asociațiile de magistrați
Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție au cerut Consiliului Superior al Magistraturii „să publice neîntârziat” propunerile de modificare a Legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate (ANI), care ar face mai dificilă procedura de verificare a averii magistraților. Cele două asociații vorbesc despre caracterul ”secret” al acestor propuneri trimise de președintele CSM, Lia Savonea, fapt inadmisibil într-o societate democratică, și îi cer acesteia „să își prezinte imediat demisia din funcția deținută”.
Cele două asociații dezaprobă modificările legislative, care ar pune în discuție integritatea magistraților, de tipul publicării declarațiilor de avere și de interese pentru un termen limitat de 3 ani, limitării posibilității Agenției Naționale pentru Integritate de a verifica un funcționar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării, într-un termen limită de 45 de zile, ori anonimizării venitului soțului sau soției celui care depune declarația de avere, dacă este vorba de venituri realizate din avocatură.
