Consiliul Suprem de Aparare a Tarii se reuneste marti, la Palatul Cotroceni, pentru a discuta despre sistemul de sanatate si starea de sanatate a populatiei, amenintarile la adresa securitatii in cazul migratiei si despre implementarea deciziilor ultimului summit NATO. La sedinta nu va participa seful SIE, care a demisionat luni.
Reuniunea Consiliului este una ordinara, trimestriala. Agenda CSAT a fost anuntata luni de purtatorul de cuvant al presedintelui Klaus Iohannis, Madalina Dobrovolschi.
Potrivit purtatorului de cuvant al presedintelui, Madalina Dobrovolschi, pe ordinea de zi a sedintei CSAT se mai afla teme precum: evolutiile din Orientul Mijlociu si implicatiile pentru Romania; situatia operatorilor din industria de aparare; evaluarea nivelului de securitate cibernetica a institutiilor publice din Romania; constituirea si operationalizarea Brigazii multinationale pentru dezvoltarea si consolidarea elementelor esentiale ale prezentei aliate inaintate, avansate.
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii este, potrivit Constitutiei, o autoritate administrativa autonoma, sub controlul parlamentului, care se ocupa cu organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta nationala.
Presedintele tarii indeplineste functia de presedinte al CSAT, in timp ce primul-ministru este vicepresedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sunt: ministrul Apararii Nationale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justitiei, ministrul Economiei, ministrul Finantelor Publice, directorul Serviciului Roman de Informatii, directorul Serviciului de Informatii Externe, seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru securitate nationala.
La lucrarile Consiliului pot participa ca invitati, cu aprobarea presedintelui, si reprezentanti ai parlamentului, ai administratiei publice centrale si locale, ai organizatiilor neguvernamentale, ai altor institutii publice cu atributii in domeniul apararii si sigurantei nationale, precum si ai societatii civile.
CSAT se convoaca de catre presedintele acestuia, trimestrial sau ori de cate ori este necesar, dar poate fi convocat si la initiativa a cel putin unei treimi din numarul membrilor sai.
Sedintele CSAT au un caracter secret, se desfasoara in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si sunt conduse de presedintele acestuia, iar in absenta sa, de vicepresedinte. Ordinea de zi este stabilita de presedinte, cu consultarea vicepresedintelui.
***
In timpul mandatului actualului presedinte al tarii, Klaus Iohannis, CSAT s-a intrunit de noua ori.
CSAT s-a reunit pentru prima data sub conducerea presedintelui Klaus Iohannis, la?3 martie 2015, si a discutat, printre altele, despre starea de securitate din Ucraina si implicatiile pentru Romania, integrarea in Uniunea Europeana a Balcanilor de Vest, provocarile generate de migratie in contextul securitatii din zone cu potential terorist etc.
La?9 iunie 2015, CSAT s-a intrunit pentru a discuta despre Strategia Nationala de Aparare a Tarii, despre impactul defrisarilor ilegale ale fondului forestier national, despre fortele armate ale Romaniei care pot fi puse la dispozitie pentru participarea la misiuni si operatii in afara tarii, in 2016, despre stadiul implementarii deciziilor Summitului NATO din 2014, despre pregatirea Consiliului European din iunie 2015 pe dimensiunea politicii de securitate si aparare comuna etc.
Defrisarile ilegale au fost un subiect discutat si la reuniunea Consiliului din?30 iulie 2015, in cadrul caruia a mai fost abordat si subiectul privind impactul regional si consecintele pentru Romania?ale evolutiilor de securitate din proximitatea flancului estic al NATO.
La?17 septembrie 2015?a avut loc sedinta CSAT care a abordat teme precum: modul in care se implementeaza Strategia Nationala de Aparare a Tarii; migratie si pozitia Romaniei la Consiliul Justitie si Afaceri interne din 22 septembrie 2015; evolutiile din Orientul Mijlociu (Siria si Iran); necesitatea ca Romania aiba o contributie mai mare la fortele de mentinere a pacii organizate sub egida ONU etc.
Ghidul Strategiei Nationale de Aparare a Tarii pentru perioada 2015-2019, precum si planul de intrebuintare a fortelor armate ale Romaniei care se trimit la misiuni si operatii in afara tarii in 2016 (misiunea NATO din Afganistan – Resolute Support Mission, mentinerea participarii la operatiile NATO KFOR si UE ALTHEA) au fost temele de pe ordinea de zi a CSAT din?10 decembrie 2015. Fortele puse la dispozitie, in 2016, de catre Ministerul Apararii Nationale, pentru misiuni in afara tarii, numara 1.181 militari, cu 158 de militari mai mult decat in 2015. La randul sau, Ministerul Afacerilor Interne urma sa puna la dispozitie pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO si ONU, in 2016, 1.530 de jandarmi si politisti, potrivit?presidency.ro.
La?11 martie 2016, presedintele Klaus Iohannis a convocat o reuniune de urgenta a CSAT, pentru a analiza, dezbate si gasi solutii in timp real la situatia creata de decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 16 …
