Candidata democrata este favorabila unei prezente americane solide in lume, in timp ce republicanul sustine tendintele izolationiste. In alegerile prezidentiale americane, o problema globala transpare, legata de viziunea generala a candidatilor.
In lume, in asteptarea accederii la putere a unuia din cei doi candidati, exista incertitudinea asupra caror domenii consecintele alegerii unuia sau altuia ar putea fi negative. Politica externa a avut intotdeauna un rol relativ minim in campaniile prezidentiale americane, dar avand in vedere specificitatea candidatilor si contextul mondial al actualei campanii, unii observatori sustin ca ar putea avea loc o schimbare, fie ea minora, asupra acestui subiect. Pentru ca SUA trec printr-o faza de intrebari legate de locul lor in lume ca lider mondial.
Hillary Clinton ramane favorabila unei prezente si a unei responsabilitati, foarte marcate a SUA in lume, ea insasi implicandu-se in diferite crize, in special in Orientul Mijlociu, cand era secretar de stat. Se vede clar ca ea se inscrie in continuitatea presedintiei sotului ei, Bill Clinton, in anii 1990. Atunci se vorbea despre „SUA, jandarmul lumiia” si efectiv, Hillary Clinton estimeaza ca acesta este rolul aproape mesianic al Statelor Unite. Nu intamplator, alaturi de ea apar personalitati ca Madeleine Albright (secretar de stat in al doilea mandat al lui Bill Clinton).
Donald Trump, dimpotriva, cauta sa puna in discutie aliantele traditionale ale SUA in lume, dar mai ales in Orientul Mijlociu, in special cea dintre Washington si Riad, fata de care miliardarul se arata cel mai circumspect. Sloganul lui Trump „Sa redam maretia Americii!a” incearca sa induca oamenilor nostalgia unor vremuri care nu au existat cu adevarat si in timpul carora SUA erau respectate, puternice, libere sa faca totul pe scena internationala. Dar sloganul lui Trump nu face referinta doar la industria americana sau la saracirea clasei medii, ci la locul Americii pe scena internationala. Dincolo de izolationismul pur si dur, ar fi mai mult o forma de retragere pe care o cauta candidatul republican, cu posibilitatea de a alege „a la cartea” conflictele in care sa se angajeze, fara sa se arunce primul. Fundamental, marea diferenta dintre cei doi este modul in care concep legaturile cu amicii si aliatii: fie ii responsabilizeaza, pentru a-i face mai putin dependenti de SUA, fie le vin in ajutor atunci cand au nevoie.
Rusia, abordari diferite
Analistii estimeaza ca Hillary Clinton va inaspri pozitia fata de politica rusa in Ucraina, in Georgia si in Siria, mai dispusa sa sustina sanctiunile. Nu va fi impotriva negocierilor cu Putin, dar va fi mai dura si mai sceptica. Si Donald Trump a vorbit despre revizuirea politicii fata de Ucraina, revizuirii politicii de sanctiuni fata de Rusia, dar nu s-a declarat prompt sa-l critice pe Putin pentru politica acestuia in Siria de exemplu, mai curand putand vorbi de un modus vivendi cu liderul rus. Daca Hillary Clinton apara o diplomatie ofensiva fata de Rusia si liderul ei, Vladimir Putin, linia lui Donald Trump este de aplanare a relatiilor americano-ruse. Care dintre cele doua linii ar fi cea mai buna pentru Europa? Cei doi candidati nu au dezvaluit inca detalii legate de politica lor externa daca vor ajunge la Casa Alba si declaratiile din campanie trebuie luate ca semne impuse de conjunctura electorala, in special la Trump.
Legat de abordarile lui Trump din campanie privind politica sa externa, care de altfel au lasat aliatii Americii in stare de soc, Hillary Clinton sublinia totala necunoastere a lui Trump in acest domeniu si intreba alegatorii daca au incredere sa il lase pe candidatul republican in apropierea „butonului rosua”, nuclear. Si zilele trecute …
