Unde sunt reformele promise de Coaliție? Marile eșecuri: legile justiției, pensiile speciale și alocațiile ● S-au scchimbat simptomele COVID ● Fosta şefă a DIICOT Giorgiana Hosu se pensionează la 48 de ani ● Barbu Mateescu: Un răvaș din iunie 2027- imensul scandal Dumitrescu ● Faimoasa virusologă Shi Zhengli din Wuhan răspunde în dezbaterea privind originile COVID ● Când scăpăm de ploi? ● Clotilde Armand: Tarifele pentru salubritate în Sectorul 1 sunt de până la de 13 ori mai mari decât cele din Oradea ● IKEA, amendată cu un milion de euro în Franţa după ce a spionat angajaţi şi clienţi ● Primarul Dominic Fritz: Porsche vine la Timișoara! ● Divide et impera – ce legătură are summitul Biden-Putin cu China? ● Țara studiilor de fezabilitate: România a comandat studierea a peste 2.500 de kilometri de autostradă și drum expres ● Dezordinea globală a preţurilor şi efectele ei ● CEDO: Like-urile unui salariat pe o reţea de socializare nu pot face obiectul unei cercetări disciplinare
Unde sunt reformele promise de Coaliție? Marile eșecuri: legile justiției, pensiile speciale și alocațiile. Coaliția de guvernare a reușit să livreze puține reforme promise în timpul campaniei electorale. Desființarea pensiilor speciale, reforma sistemului de justiție, desființarea Secției Speciale bat pasul pe loc, iar Coaliția dă sentimentul că mimează reforma.
„Când tragem linie vedem că sunt foarte puține lucruri de pus pe masă”, constată după șase luni de guvernare vicepremierul Dan Barna. El a recunoscut că în percepția publică poate apărea ideea că în „Coaliție se mimează reformele” și „de pomană se face un balet săptămânal” cu temele puse pe masă.
Desființarea pensiilor speciale a fost o temă intens promovată în timpul campaniei electorale. Europarlamentarul Rareș Bogdan a câștigat capital electoral când a promis că ele vor fi desființate în 30 de zile după preluarea puterii, scrie Europa Liberă.
Niciodată acuzațiile cu privire la falsificarea rezultatului alegerilor nu au fost mai puternice și mai credibile.Câteva săptămâni, societatea românească a stat sub imperiul unei angoase furioase. Gustul amar a rămas mult după aceea, periclitând credibilitatea și legitimitatea câștigătorilor. Fără excepție, cei care pierduseră țipau cu sinceritate: erau siguri că fuseseră furați.
Iar cifrele păreau să le dea dreptate.
În 2024 alegerile parlamentare s-au suprapus cu primul tur al prezidențialelor. Acest lucru se mai întâmplase abia în urmă cu două decenii. Pe baza experienței din trecut și luând în calcul ce se întâmplase în alte țări, în circumstanțe similare, era evident că majoritatea votanților unui partid vor opta pentru candidatul la prezidențiale propus de partidul lor favorit, dar și că unii vor opta pentru prezidențiabilul unui alt partid. Cum coerența este predominantă, al doilea tip de situații erau rare, scrie PressOne.
Clotilde Armand: Tarifele pentru salubritate în Sectorul 1 sunt de până la de 13 ori mai mari decât cele din Oradea. Tarifele pentru serviciile de salubritate din Sectorul 1 al Capitalei sunt cu până la de 13 ori mai mari decât în municipiul Oradea. Aceasta a fost situația prezentată marți de către primarul Clotilde Armand, în cadrul unei dezbateri care i-a reunit pe toți factorii de decizie implicați în scandalul gunoaielor, precum și pe reprezentanții spectrului politic și ai societății civile.
În februarie, relațiile americano-ruse s-au deteriorat până la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani: Biden l-a numit criminal pe Putin. Indignarea Moscovei a fost pe măsură. A urmat însă o schimbare de macaz: s-a stabilit o întâlnire personală pe teren neutru, la Geneva, scrie Deutsche Welle.
În București, din punct de vedere bugetar, muncesc jumătate din salariații din România. Restul țării ce face? Inegalitățile de dezvoltare între regiunile României sunt deja de notorietate. Analize și documente scot în evidență diferențele mari de forță economică între județele și regiunile țării. De exemplu, raportul de țară pentru România al Comisiei Europene pentru anul 2020 are un capitol aparte despre disparitățile regionale.
Datele arată destul de clar situația din România. Astfel, regiunea București-Ilfov este deja în Uniunea Europeană, pentru că produsul intern brut pe cap de locuitor este de 144% din media europeană și a crescut cel mai rapid în perioada 2014-2020. potrivit RFI.
Țara studiilor de fezabilitate: România a comandat studierea a peste 2.500 de kilometri de autostradă și drum expres. România are pe hârtie peste 4.900 de kilometri de autostradă și drum expres. Din aceștia, în trafic sunt peste 900 de kilometri, peste 360 au constructori și alți 300 sunt în licitație pentru construcție. Pentru cei mai mulți, peste 2.500 de kilometri, sunt comandate studii de fezabilitate, conform datelor centralizate de ECONOMICA.NET. Codașă a Europei la capitolul șosele de mare viteză, România ar putea depăși anul acesta borna de 1.000 de kilometri în trafic, potrivit așteptărilor ministrului Transporturilor Cătălin Drulă. Chiar și așa, va fi atins abia 20% din potențialul de autostrăzi și drumuri expres al României, de peste 4.900 de kilometri, scrie Economica.net
Adrian Vasilescu, BNR: Dezordinea globală a preţurilor şi efectele ei. Cercul se închide, acum, după o sută de ani de la Primul Război Mondial, cu al patrulea atac inflaţionist global. Iar România este şi ea în interiorul cercului. Cauzele sunt globale, dar manifestările specifice ţin cu deosebire de cauze locale. Dovada cea mai elocventă este tabloul inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cu particularităţile lor.
Câteva note speciale ies pregnant în evidenţă. În primul rând, diversitatea răspunsurilor la provocările unei crize în care riscurile cresc în progresie geometrică. Apoi, salturile mari, produse în timp relativ scurt, de la dezinflaţie la deflaţie şi din nou la dezinflaţie. Şi, mai cu seamă, schimbările radicale intervenite, în regiunea noastră, în dinamica acestui fenomen de importanţă cardinală pentru sănătatea oricărei economii – inflaţia, scrie ZF.
CEDO: Like-urile unui salariat pe o reţea de socializare nu pot face obiectul unei cercetări disciplinare . Aprecierile (like-urile) făcute de un salariat unor postări distribuite de altcineva pe o reţea de socializare nu pot reprezenta obiectul unei cercetări disciplinare pe motiv că aceste acţiuni ar duce la perturbarea ordinii şi liniştii la locul de muncă, în acest fel fiindu-i încălcată libertatea de exprimare, a stabilit marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). CEDO a analizat o speţă în care o angajată a ministerului educaţiei din Turcia a fost concediată în urma unei cercetări disciplinare pornite de la o serie de like-uri pe care le-a dat unor articole găsite pe Facebook, ce făceau referire la critici virulente legate de presupuse practici ale autorităţilor, apeluri şi încurajări la protest împotriva acelor practici, exprimări de indignare cu privire la uciderea preşedintelui unui barou, denunţări ale unor presupuse abuzuri asupra elevilor în interiorul instituţiilor publice sau o reacţie critică la o afirmaţie, percepută ca sexistă, făcută de o personalitate religioasă cunoscută, scrie avocatnet.ro
Natura îţi dă, DACĂ eşti capabili să o fructifici: Deficitul balanței comerciale cu bunuri agro-alimentare s-a intensificat spre un nivel record de 3 miliarde euro. Agricultura a reprezentat dintotdeauna o ramură tradițională a economiei României. Din păcate ne dovedim incapabili să ne fructificăm avantajele oferite de natură. Anul trecut exporturile de bunuri au scăzut cu 619 milioane EUR an/an la 5,6 miliarde EUR, nivelul minim din 2016. Pe de altă parte, importurile de bunuri s-au majorat cu 508 milioane EUR, la nivelul record de 8,6 miliarde EUR. Şi uite aşa, aşteptând să vină ploaia, din grânarul Europei am ajuns consumatorul din import al UE. Cu beneficii maxime pentru importatori, pentru că orice poţi redimensiona, dar nu şi necesarul de alimente. Iar România chiar e consumator de luat în seamă la nivelul UE! În tot acest timp statul pare incapabil să ajute suficient fermierii (nu luăm aici în calcul creditarea din partea băncilor de stat) iar unii fermiei parcă aşteaptă prea mult din partea statului (uitând că principalul profitul e al lor), scrie FinEco24News.
