Sistemul centralizat de termoficare continua sa fie invechit in majoritatea oraselor din tara. Numai in Galati, 50 de milioane de lei sunt?pierdute pe tevi in fiecare an.
Situatia falimentara in care se afla de ani de zile sistemele de termoficare din marile orase este o dovada in plus ca traim intr-o tara a crizelor si a dezbaterilor de forma, fara fond. Din octombrie pana in martie se vorbeste despre pretul gigacaloriei, facturile prea mari, subventii sau sutele de mili?oane de lei virate de la fondul de rezerva al Guvernului pentru ca orasele tarii sa nu ramana in frig. In restul anului, termoficarea nu intereseaza pe nimeni.
Una din cauzele facturilor mari la incalzire este ca in multe mari orase sistemele de termoficare sunt depasite din punct de vedere tehnic, fiind realizate in anii „60-„70, cand CET-urile erau construite pe marile platforme industriale si agentul termic de 80-90 de grade era „carat” pe distante mari, de pana la 10-15 km. Retelele de distributie nu prea au mai fost inlocuite si sunt in mare parte ciuruite, fiind astfel irosita 30-40% din energia termica pompata pe conducte. Aceste pierderi „tehnologice” sunt incluse in pret si platite de consumatorii captivi.
Potrivit Regulamentului de implementare a „Programului national Termoficare 2006-2015, caldura si confort”, nivelul maxim admis al pierderilor din sistemele de termoficare ar trebui sa fie de 15%. Dar in realitate, potrivit datelor oferite anul trecut de Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publi?ce (ANRSC), la nivel national pierderile erau de 31,6%. La Bucuresti, nivelul pierderilor a crescut in ultimii ani, la 28,56%, de la 23% in 2005. Dar, in alte orase situatia e chiar mai rea. Bilantul energetic al sistemului de termoficare de la Brasov a fost ca pierderile ajung la 38,39% pe reteaua de transport, de la CET si la 44,43% pe reteaua de distributie, de la puncte termice la blocuri.
Dezastrul cel mai mare e la Galati, unde pierderile reprezinta 42,7%. Rezulta asta chiar din „Strategia de alimentare cu energie termica a municipiului Galati”, aprobata in 2015. Pentru analizarea situatiei a fost folosit ultimul bilant anual disponibil, cel din 2013, cand a fost produsa la CET o cantitate de 466.139 gigacalorii, dar 199.219 gigacalorii, s-a pierdut din magistralele de transport ale CET, dar si din retelele de distributie ale regiei locale, a caror uzura e de 60%. In aceste conditii, la pretul facturat al gigacaloriei, cantitatea de energie livrata de CET a fost in valoare de peste 100 de milioane de lei, dar aproape jumatate din aceasta suma s-a pierdut, pur si simplu, sub forma de abur. Cum costurile producerii la CET a ener?giei necesare pentru incalzirea orasului timp de o luna sunt de 13 milioane lei, rezulta ca pierderile reprezinta valoarea energiei pentru incalzirea Galatiului timp de 115 zile, adica 4 luni de iarna.
Sisteme in colaps
Anul trecut, la Galati au fost invitati mai multi specialisti la o dezbatere in cadrul careia sa fie identificate solutiile pentru reabilitarea sistemului de incalzire centralizata din oras. Vasile Muntenita, de la Cogen Romania, asociatia romana pentru cogenerare, a spus ca „toate sistemele de termoficare din Romania sunt in colaps” si a prezentat cauzele care au dus la aceasta situatie, printre care faptul ca „90% din populatia Romaniei nu poate suporta facturile mari la utilitati”, incercarile de rezolvare a acestei situatii de catre guverne si primarii esuand intr-un „talmes-balmes de acordare a unor subventii, de nu se mai stie care este pretul real al energiei termice”. Toti specialistii au fost de acord ca solutia optima este sistemul centralizat, dar care in lipsa unor masuri concrete, legislative si economice, adoptate la nivel national, „este un Mercedes fara roti”.
Pe fondul incertitudinilor in ceea ce priveste viitorul ter?mo?ficarii, distribuitorul Calorgal a pierdut in ultimii doi ani 24.000 de consumatori.?
Focsani.?Solutia: centrale noi
Autoritatile din Focsani au …
