UPDATE?Discursul presedintelui Klaus Iohannis in Parlamentul European, redat de Administratia Prezidentiala:
Domnule Presedinte al Parlamentului European,
Doamnelor si Domnilor,
Este o onoare si un privilegiu sa ma aflu astazi in Parlamentul European. Va multumesc pentru invitatia de a participa la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene!
Uniunea a fost marcata de-a lungul timpului, dar mai ales in ultimul deceniu, de provocari multiple, care ne-au testat coeziunea si unitatea, de la criza financiara si economica, criza migratiei, atacurile teroriste, pana la ascensiunea miscarilor populiste. A fost un deceniu in care Uniunea a trebuit sa „invete sa se adapteze din mers”.
Pe fondul acestor provocari, Uniunea a fost marcata de cautarea unei viziuni comune, definita prin nevoia unui echilibru „intelept” intre realitatile specifice din fiecare stat membru si dorinta de a consolida impreuna o Uniune veritabila, o Uniune orientata spre viitor.
Principala constatare pozitiva a acestei perioade este ca exista un element care ne uneste: identitatea europeana bazata pe principii, valori si interese comune. Iar aceste valori comune trebuie mereu redescoperite, re-apreciate si repuse in valoare, pentru ca universalitatea valorilor sta tocmai in caracterul lor regenerator.
Parcurgem un nou capitol in devenirea si consolidarea proiectului european, in care avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni cu privire la viitorul Uniunii.
Din aceasta perspectiva, pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate si pentru calea europeana comuna in eforturile de consolidare a proiectului european.
Cheia centrala a demersurilor noastre trebuie sa ramana „unitatea”. Pentru Romania, acest principiu reprezinta insasi esenta proiectului european, care i-a dat acestuia capacitatea de a face fata provocarilor multiple cu care Uniunea s-a confruntat pana in prezent.
Uniunea Europeana este un proiect evolutiv. Noile realitati, atat de la nivelul statelor membre, cat si din plan global, impun o dezvoltare si o consolidare a proiectului european si, in niciun caz, o repunere in discutie a principiilor fundamentale pe care proiectul european a fost cladit.
O Uniune puternica nu trebuie sa fie realizata in detrimentul unitatii. Avem nevoie de o Uniune incluziva, care nu lasa in urma niciun stat si niciun cetatean european.
Din acest punct de vedere, idei precum o Europa cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o solutie, in masura in care dorim mentinerea caracterului unitar si indivizibil al Uniunii Europene, care ii confera valoare si credibilitate in relatia sa cu restul lumii.
Presedintele Juncker spunea anul trecut ca Europa trebuie sa isi regaseasca suflul, sa respire cu ambii plamani, cel estic si cel vestic.
Eu sper ca viitorul nostru impreuna ne va arata, de asemenea, ca Europa are o singura inima.
O inima care bate prin noi toti, care ne uneste, de la est la vest si de la nord la sud, care face ca cetatenii nostri sa se identifice si sa se defineasca in mod natural ca europeni.
Trebuie sa ne asumam acest ideal comun si, daca este necesar, sa ne adaptam si sa recalibram instrumentele prin care putem sa il atingem.
Am incredere ca noua etapa in care va intra Uniunea Europeana incepand cu anul 2019 si pe care Romania, in calitatea sa de Presedintie rotativa a Consiliului Uniunii Europene, o va pregati impreuna cu celelalte state membre si cu institutiile europene va fi una fructuoasa.
Sunt increzator ca Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, va reprezenta un reper in proiectia privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive si mai democratice.
Depinde de puterea, intelepciunea si vointa noastra – state membre, institutii europene si cetateni europeni – ca acest obiectiv sa devina realitate.
Doamnelor si domnilor,
Summitul de la Sibiu este un moment important pentru consolidarea fundatiei acestui viitor. Un viitor comun, un viitor democratic, un viitor optimist.
Viitorul Uniunii Europene nu se poate edifica decat cu participarea si implicarea directa si activa a cetatenilor europeni. Imi doresc ca Sibiul sa fie un moment de sensibilizare pentru cetatenii europeni.
Cetatenii vor masuri concrete si rezultate tangibile.
Vor vesti pozitive despre pace, securitate si prosperitate. De asemenea, cetatenii trebuie sa vada ca lucram pentru a proteja si consolida simbolurile majore ale Uniunii: moneda Euro, piata interna, Spatiul Schengen si libertatea de circulatie.
In acelasi timp, cetatenii nostri au nevoie de mai multa coeziune. Iar coeziunea nu este doar ambitia noilor state membre, care au un nivel mai redus de convergenta economica, ci este o necesitate pentru membrii mai vechi ai Uniunii.
Coeziunea este unitate, este expresia actiunii comune, concertate si coordonate la nivelul Uniunii.
Trebuie sa ne intoarcem la esenta principiului coeziunii, asa cum este acesta reflectat in Tratatele Uniunii – forta centripeta a unei comunitati de viziune si actiune, generatoare de plus valoare pentru intreaga Uniune.
Uniunea Europeana se afla astazi intr-un moment de redresare economica. Acest lucru nu ar fi fost posibil in absenta unei viziuni si actiuni comune in crearea si consolidarea unei Uniuni Economice si Monetare.
Siguranta economica este la fel de importanta ca cea a frontierelor, iar prosperitatea Uniunii depinde de capacitatea noastra de a asigura o Uniune Economica si Monetara puternica, capabila sa raspunda asteptarilor cetatenilor, dar si sa faca fata unor noi provocari.
In vederea atingerii acestui obiectiv, avem nevoie de masuri si decizii cuprinzatoare, care sa garanteze participarea tuturor statelor membre la eforturile comune de realizare a unei Zone Euro mai puternice, mai stabile si mai competitive.
Pentru Romania, aderarea la Zona Euro, cat mai curand posibil, cand toate conditiile vor fi indeplinite, este un obiectiv national fundamental.
Anul acesta sarbatorim 25 de ani de piata interna. Am parcurs un drum lung in ceea ce priveste libertatile si oportunitatile de a calatori, de a studia si de a lucra in cadrul Uniunii Europene pentru cetatenii nostri.
Nu putem sa ne imaginam Uniunea Europeana fara piata unica si fara cele patru libertati fundamentale ale acesteia, libera circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si capitalurilor.
Avem nevoie de o piata interna functionala, competitiva si incluziva. O piata interna in care cetatenii resimt in viata de zi cu zi beneficiile acesteia.
In acelasi timp, Europa este si trebuie sa ramana un lider pe plan international in multiple domenii, cu precadere in ceea ce priveste revolutia tehnologica si digitala.
Europa are capacitatea si forta de a se transforma si de a fi lider in conectivitate.
Cresterea si stabilitatea, competitivitatea, securitatea si imbunatatirea calitatii vietii tuturor europenilor depind de cat de ambitioasa si hotarata este Europa in privinta digitalizarii, respectiv cercetarii si inovarii.
In acelasi timp, trebuie sa asiguram o mai buna adaptare a fortei noastre de munca la nevoile, cerintele si evolutiile pietei interne, pentru a garanta ca progresul social si competitivitatea merg mana in mana.
Trebuie sa fim, de asemenea, constienti de faptul ca transformarea digitala a societatii nu va putea fi infaptuita fara o investitie masiva in educatie si in noile aptitudini necesare.
Toti cetatenii – din orice regiune si orice grup social – trebuie angrenati in aceste evolutii. Acesta trebuie sa fie angajamentul nostru, al celor ce conduc Europa, si in aceasta diversitate si cuprindere va sta taria continentului nostru in competitia globala ce va urma.
Vorbim si de un viitor in care Uniunea isi va recastiga propriii cetateni, prin intarirea sentimentului lor de securitate aici, acasa, in interiorul Uniunii.
Provocarile generate de migratie si securitate sunt aspecte de maxim interes pentru noi toti. Trebuie sa actionam astfel incat proiectul european sa recladeasca siguranta cetatenilor, sa acordam o atentie sporita combaterii terorismului si radicalizarii.
Este necesar sa actionam astfel incat sa devenim mai pro-activi si sa marim capacitatea de prevenire a Uniunii.
Raspunsul la crize cu masuri contextuale nu constituie o modalitate eficienta si, in aceasta cheie, avem nevoie de solutii durabile.
Uniunea Europeana trebuie sa ramana un spatiu de libera circulatie, in care toti cetatenii nostri sa se poata deplasa liber si sa poata munci oriunde in spatiul comunitar, unde tinerii sa poata calatori, studia, beneficiind astfel pe deplin de unul dintre cele mai vizibile si ambitioase proiecte ale constructiei europene – Spatiul Schengen.
Pentru Romania, aderarea la Spatiul Schengen reprezinta un obiectiv important. Acest demers va contribui semnificativ la consolidarea securitatii pentru intregul spatiu de libera circulatie din Uniune.
Corolarul unei Uniuni sigure si puternice ar trebui sa fie o Uniune largita. Pentru ca marimea confera putere – o notiune cat se poate de adevarata si relevanta intr-un context global foarte competitiv. Iar politica de extindere a Uniunii si-a demonstrat in mod clar valoarea prin valurile succesive de primire de noi membri, contribuind, de o maniera incontestabila, la prosperitatea si securitatea continentului.
Largirea Uniunii nu trebuie sa ramana doar un deziderat pentru generatiile viitoare, ci continua sa fie o necesitate reala, in care statele candidate si potentialii candidati trebuie sa isi ancoreze eforturile de continuare a reformelor si de asumare autentica si consecventa a valorilor si principiilor europene.
Onorati parlamentari europeni,
Nu putem fi cu adevarat relevanti la nivel global daca nu reusim sa influentam semnificativ mediul din vecinatatea noastra.
Pastrarea statelor din vecinatatea sudica si estica ancorate ferm in valorile europene si mentinerea angajamentului lor pentru reforme structurale ireversibile depind si de capacitatea noastra de a ne indeplini angajamentele in raport cu ele.
Nu in ultimul rand, vorbim si de un viitor in care Uniunea va avea un rol de prim-plan pe scena internationala, un viitor in care statele membre vor sprijini, pe baza intereselor impartasite si a solidaritatii reciproce, afirmarea Uniunii ca actor global, cu o contributie decisiva la promovarea sistemului multilateral bazat pe reguli.
Implementarea Strategiei Globale a UE a inlesnit deja evolutii importante atat in domeniul securitatii si apararii, cat si in ceea ce priveste consolidarea legaturilor dintre politicile interne si externe ale Uniunii.
Este responsabilitatea noastra sa ne asiguram ca, in anii care vin, Uniunea va dispune de instrumentele necesare pentru a raspunde noilor provocari.
Continuarea initiativelor din domeniul securitatii si apararii comune in conditii care sa asigure cooperarea stransa si evitarea paralelismelor cu NATO, consolidarea rezilientei Uniunii si a partenerilor sai, imbunatatirea comunicarii strategice sunt obiective care necesita o atentie sporita si actiuni constante.
Consistenta politicii Uniunii in vecinatatea sa, mentinerea parteneriatului transatlantic solid, onorarea angajamentelor – de la continuarea politicii de extindere in parametrii agreati, pana la consolidarea relatiei institutionale cu ONU si sustinerea ferma a multilateralismului si virtutilor sale – sunt tot atatea domenii in care Uniunea va fi chemata sa demonstreze ca poate sa actioneze eficient.
Distinsi membri ai Parlamentului European,
In urma cu 11 ani, cand Romania s-a alaturat marii familii europene, ma simteam deosebit de mandru, ca roman, ca traiesc acest moment important pentru tara mea.
Anul viitor, cand Romania preia pentru prima data Presedintia Consiliului Uniunii Europene, Summitul de la Sibiu va reprezenta un moment de rascruce pentru familia noastra europeana.
Este datoria noastra, este responsabilitatea noastra sa creionam viitorul Europei. Alaturi de toti romanii, ma simt mandru in calitate de cetatean roman si, in egala masura, de cetatean european. Pentru ca mandria nationala sau mandria europeana nu reprezinta concepte erodate si nici realitati paralele. Este o stare asumata, care intretine si da forta si continut acestei identitati.
Pentru ca Europa este parte din fibra noastra. O Europa care insumeaza din diversitatea noastra. O Europa cladita pe baza conceptului de unitate in diversitate. De aceea Europa este Romania si Romania este Europa.
2018 este anul Centenarului Romaniei Moderne, care inseamna pentru noi nu atat analize retrospectiv-istorice, cat, mai ales, proiectii …
Klaus Iohannis, discurs in Parlamentul European: Avem nevoie de o Uniune incluziva, care nu lasa in urma niciun stat UPDATE
