Beijingul a lansat un satelit pentru cercetari cuantice si pregateste pentru acest an o racheta de conceptie noua, inca o statie orbitala, un telescop cu raze X si o misiune spatiala cu echipaj.
Ani de zile, programul spatial chinez a fost invaluit in secret. In prezent, Complexul Wenchang este conceput cu mari zone de vizualizare si, in caldura sufocanta a unei nopti de iunie, zeci de mii de spectatori au urmarit si aplaudat racheta care isi incepea calatoria deasupra Terrei si apoi pe orbita. Potrivit lui Fabio Favata, seful Biroului de coordonare a Programului spatial la nivel european (ESA) al Agentiei de Stiinta, „China se transforma rapid intr-unul dintre actorii majori in cercetarea spatialaa”.
La 16 august, de la Centrul de lansare Jiuquan, cel mai vechi din Desertul Gobi, China a lansat un satelit de comunicatii pentru experimente cuantice la scara spatiala. Este primul satelit de anvergura conceput pentru studierea bizarului fenomen cuantic numit „intricationa”, pe care Albert Einstein l-a numit „fantasmagorica”.
Se estimeaza ca Beijingul aloca circa 6 miliarde dolari anual pentru programul spatial si, desi suma este cu un miliard mai mare decat cea alocata de Rusia, reprezinta doar o fractiune din bugetul spatial american – 40 miliarde dolari anual. Cheia programului spatial al Chinei va fi marea statie orbitala locuita Tiangong 2. Desi nu la fel de mare ca Statia Spatiala Internationala americana, Rusia, Europa, Japonia si alte tari au utilizat dupa 1998 prima statie spatiala a Chinei, Tiangong 1 („Palatul Celesta”).
Obiective majore
China avanseaza in forta. In decembrie 2015 a lansat un satelit cu misiunea descoperirii misterioasei materii non-atomice. In decembrie 2016 este prevazuta lansarea altui satelit pentru stu?dierea gaurilor negre. ESA si China planuiesc o noua misiune – Solar Wind, magnetosfera-ionosfera – prevazuta a fi lansata in 2021. ESA confirma colaborarea cu toate marile natiuni, in contrast cu SUA, unde exista o interdictie generala de conlucrare cu China. Consecinta evidenta a fost excluderea Chinei din programul Statiei Spatiale Internationale.
In Cosmos zboara coca dez?afectata a primei statii spatiale chineze Tiangong 1 (8 tone), lansata la 29 septembrie 2011, care a gazduit doua echipaje intre anii 2012 si 2013. In prezent este abandonata si urmeaza sa intre in atmosfera Terrei pana la finele acestui an. Chinezii vor sa lanseze Tiangong 2, care va fi o baza-cheie pentru cercetari spatiale cu doua module, pentru cercetari stiintifice, reunite printr-un modul de conexiune. China nu intentioneaza sa pastreze Tiangong doar pentru sine. In iunie, a semnat un acord cu Biroul ONU pentru Cercetari Spatiale in vederea punerii la dispozitie a statiei spatiale pentru astronautii statelor membre ale organizatiei mondiale. In urmatorul deceniu, statia spatiala Tiangong ar putea deveni principala destinatie in spatiu. Capsula pentru echipaj este numita Shenzhou („Nava divinaa”) si seamana cu modulele rusesti Soiuz, probabil pentru ca Beijingul a cumparat tehnologie Soiuz la mijlocul anilor „90.
Aolong, „ucigasula”
Aolong („Dragonul calatora”), o piesa suplimentara, a trezit suspiciuni in unele medii ca programul spatial civil chinez ar fi, de fapt, o fatada pentru operatiuni secrete. Aolong 1 are un brat robo?tizat care poate depista alt satelit si …
