Curtea Constitutionala a respins legea prin care alesii locali ar fi primit pensii speciale, acceptand o contestatie a Guvernului Ciolos. Magistratii CCR au atras atentia ca Parlamentul a revotat prevederi declarate deja neconstitutionale. O lege similara privind pensiile parlamentarilor a intrat in vigoare pentru ca politicienii au evitat sa o conteste la CCR.?
Curtea Constitutionala a respins legea prin care alesii locali ar fi primit pensii speciale, acceptand o contestatie a Guvernului Ciolos. Magistratii CCR au atras atentia ca Parlamentul a revotat prevederi declarate deja neconstitutionale. O lege similara privind pensiile parlamentarilor a intrat in vigoare pentru ca politicienii au evitat sa o conteste la CCR.?
Curtea Constitutionala (CCR) a decis, ieri, ca legea pensiilor pentru alesii locali este neconstitutionala, dand astfel castig de cauza, pentru a doua oara, Guvernului. Decizia a fost luata in unanimitate.?
Presedintele CCR, Valer Dorneanu, ?a explicat ca niciuna dintre observatiile anterioare ale Curtii ?nu a fost respectata de Parlament, in momentul reexaminarii legii. Astfel, Parlamentul nu a eliminat ?prevederile discriminatorii intre diverse categorii de alesi locali-alesi locali. ?”Asupra surselor de finantare care au fost nominalizate ca apartinand bugetului local, nu este suficienta doar aceasta trimitere. Sunt necesare precizari, cum se constituie aceste resurse locale”, a mai argumentat Dorneanu. CCR a decis, prima oara, in februarie ca legea privind pensiile alesilor locali contravine Legii fundamentale, tot in urma unei contestatii a Guvernului. Executivul reclamase faptul ca legea presupune cheltuieli suplimentare de 469.000.000 de lei, in 2016, fara a fi indicate sursele de finantare si fara a fi respectat principiul contributivitatii. Ulterior, insa, legea s-a intors in Parlament si a fost revotata, fara a se respecta solicitarile CCR. La vremea respectiva, surse parlamentare afirmau ca obiectivul era calmarea nemultumirilor alesilor locali, prin plasarea raspunderii la CCR.?
Care ar fi solutia?
Astfel, proiectul respins ieri ar permis?alesilor locali sa incaseze pensii speciale, in functie de pozitiile ocupate si de numarul de mandate: primar de comuna (1.000 – 3100 de lei), primar de oras (1.300 -3.900 de lei), primar de municipiu (1.600 -6.500 de lei), presedinte de consiliu judetean (1.700 – 5.200 de lei). ?Asa cum mentionam, aceste salarii sunt direct proportionale cu salariile alesilor locali: primar de comuna (3.822- 4.218 de lei), primar de muncipiu ( 5.142 – 5.268 de lei), primari de sector si orase peste 150.000 de locuitori (6.238 de lei), primarul capitalei (8.070 de lei).?
Pe de alta parte, primarii si presedintii de consilii judetene au raspunderi uriase: ei sunt cei care intocmesc proiectul bugetului, pe care il supun aprobarii consiliilor locale sau judetene. Gestionarea banului public ofera si cele mai multe ocazii pentru coruptie. In aceste conditii, nu ar fi mai eficient ca alesii locali sa aiba salarii majorate si nu pensii speciale? „Aceasta ar fi cea mai simpla solutie dar, din pacate nu se doreste aplicarea ei. Ar fi eficienta si ca strategie anticoruptie”, a afirmat Cristian Pirvulescu, presedintele de onoare al Asociatiei Pro Democratia (APD). El sustine, insa, ca majorarea salariilor ar trebui dublata de o reforma administrativa, prin desfiintare a 50% din localitati – cele care nu se sustin financiar. In aceste conditii, Romania va avea mai putini alesi locali si isi va permite sa le plateasca salarii mai mari. Insa, o astfel de schimbare este respinsa tocmai de alesii locali, mentioneaza Pirvulescu. „Alesii locali se impotrives cu toata energia oricarei schimbari. Ei au un lobby foarte puternic, pentru ca …
