Guvernul a discutat doua proiecte de hotarare privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a noilor legi care reglementeaza achizitiile publice, adoptate anul acesta. Cum se va schimba aceasta zona care pana acum a fost generatoare de coruptie si prejudicitii in bugetul de stat ne-a explicat avocatul Vlad Cercel, specializat in achizitii publice.
Acum, cand are loc o licitatie pentru o achizitie publica, se alege acel contractant care ofera pretul cel mai mic.
Vlad Cercel: Asa este acum la nivel de practica. Si fosta ordonanta de urgenta 34/2006, si noul cadru de reglementare in domeniul achizitiilor publice precizeaza pretul cel mai scazut ca unul dintre posibilele criterii de evaluare. Pe langa pretul cel mai scazut, exista insa si cel mai bun raport calitate – pret, acolo unde, in afara de pret, sunt introdusi si alti factori de evaluare, astfel incat nu numai costul este avut in vedere la desemnarea ofertei castigatoare. In general, pretul cel mai scazut ar trebui sa fie folosit la produse, lucrari sau servicii in care specificatiile tehnice pot fi definite cu foarte multa precizie, astfel incat autoritatea contractanta sa cunoasca foarte bine ceea ce doreste sa achizitioneze.
Ca de exemplu?
Vl.C.: Cumparari de produse de papetarie. Lucruri simple.
Adica produse la care nu se pune problema ca la pretul cel mai mic, calitatea produsului este mai scazuta?
Vl.C.: La produse, in general, pretul cel mai mic se preteaza. La servicii cu un pronuntat caracter intelectual insa sau la lucrari care presupun si activitati de proiectarea??
Adica va referiti la prestari cu continut intelectual consistent, care presupun valoare adaugata mare. De exemplu, punerea la punct a unui sistem informatic complex, care necesita know-how din partea prestatorului. Atunci apare criteriul raportului dintre calitate si pret?
Vl.C.: In OUG 34/2006, criteriul se numea „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”. Conform noului cadru de reglementare, se stipuleaza despre „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, care reprezinta un concept general si care se traduce, in fiecare caz in parte, fie prin „pretul cel mai scazut”, fie prin „costul cel mai scazut”, fie prin „cel mai bun raport calitate – pret”, fie prin „cel mai bun raport calitate – cost”. Exista o diferenta terminologica, dar posibilitatea aplicarii altor factori de evaluare decat pretul exista si conform OUG 34, si conform noului cadru de reglementare.
Vreti sa spuneti ca pana acum exprimarea legala era mai generala, dand posibilitatea atribuiriii in functie de alte interese, iar acum, cu aceste precizari, s-ar putea ca lucrurile sa fie facute putin mai profesional.
Vl.C.: Cred ca este foarte important ca autoritatile contractante sa constientizeze caracterul potrivit al unor factori de evaluare pentru anumite proceduri si sa nu existe, implicit, pretul cel mai scazut, care poate fi rasturnat doar in situatii exceptionale. Cred ca ar trebui luata fiecare procedura in parte si vazut daca este vorba despre niste lucruri simple si daca se pot defini specificatiile tehnice cu o foarte mare precizie, astfel incat sa raspunda, fireste, si nevoilor autoritatii contractante. Atunci se poate aplica pretul cel mai scazut. Daca insa este vorba despre lucruri ceva mai complicate, precum activitatile de proiectare, consultanta, lucrurile care presupun si o prestatie intelectuala, atunci probabil ca nu este potrivit pretul cel mai scazut. Prin normele metodologice, se va stabili care sunt categoriile de servicii pentru care autoritatile contractante nu pot aplica pretul cel mai scazut. Se va stabili de asemenea si o pondere maxima a pretului in algoritmul atribuirii contractului. Nu este suficient sa spui ca nu se poate aplica pretul cel mai scazut. Trebuie pus un plafon maxim de importanta pentru criteriul pret, pentru ca, daca acesta are o pondere de 90%, ai luat in calcul degeaba alti factori.
O alta problema din vechea legislatie era conflictul de interese.
Vl.C.: Cazurile de conflict de interese au fost reglate la nivelul legislatiei primare. Nu ma astept acum ca prin normele metodologice sa apara ceva spectaculos.
Cum se manifesta conflictul de interese la aceste achizitii publice?
Vl.C.: Sunt diverse relatii intre ofertanti si persoanele relevante din cadrul autoritatii contractante. Este o situatie in care este afectata impartialitatea persoanelor din cadrul autoritatii contractante, cu putere de decizie in legatura cu procedura sau contractul, evaluarea ofertelor.
Au filiere pe care primesc foloase, pentru influentarea achizitiilor in favoarea unor participanti la procedurile de atribuire a contractelor?
Vl.C.: Eu nu vreau sa intru in acest subiect.
De asemenea, conform vechii legislatii, era …
