Ortodocsii si greco-catolicii serbeaza Duminica Floriilor si de pregatesc pentru cea mai importanta sarbatoare crestina, cea a Invierii Domnului. Insa romano-catolicii si protestantii au serbat Pastele in luna martie si se pregatesc pentru a celebra in curand Rusaliile. Anii in care crestinii de rit bizantin si cei care apartin confesiunilor din Occident serbeaza Pastele in acelasi timp sunt exceptii.
Citeste si:??Traditii si superstitii de Florii: De ce aduc credinciosii ramuri de salcie la biserica
De obicei, exista un decalaj intre ortodocsi si greco-catolici, pe de o parte, si romano-catolici si protestanti, de cealalta parte. Si asta pentru ca crestinii de rit bizantin folosesc, pentru a stabili data Pastelui, calendarul iulian, stabilit in urma reformei calendarului din timpul lui Iulius Caesar, in timp ce celelalte culte folosesc calendarul gregorian, reformat din nou in Evul Mediu, pentru a pune metoda de calcul a timpului in concordanta cu descoperirile stiintifice. ??
Cum a aparut reforma calendarului
Cea mai veche varianta a calendarului pe care il folosesc cei mai multi oameni de pe planeta dateaza din anul 46 i.Ch. Este vorba de o varianta care a fost stabilita de catre conducatorul Imperiului Roman, Iulius Caesar. Calendarul iulian are 365 de zile, iar o data la patru ani apare anul bisect, de 366 de zile. Insa anul astronomic este mai lung cu 11 minute decat anul calendaristic. Acest lucru a produs aparitia unui decalaj de cate o zi la fiecare 128 de ani, prin acumularea treptata a celor 11 minute. Din acest motiv, in Evul Mediu, Papa Grigore al XIII-lea a propus un nou calendar, in baza calculelor astronomilor care au stabilit data reala. Acest calendar a intrat in vigoare in 4 octombrie 1528, data care a fost urmata de 15 octombrie 1528.
Noul calendar adecvat realitatii a fost adoptat, mai intai, de tarile catolice, apoi de cele protestante. Insa tarile ortodoxe au facut acest lucru mult mai tarziu, din motive religioase. In Romania, dupa o lunga perioada in care fusesera utilizate in paralel ambele calendare, Regele Ferdinand I a decis sa adopte noua metoda de calcul a timpului, ca urmare a Unirii Transilvaniei cu Romania, de la 1 Decembrie 1918. Astfel, ca urmare a vointei exprimate de Rege, noul calendar a fost adoptat in anul 1919. In Transilvania, Crisana, Banat, Maramures si Bucovina, adica in teritoriile care fusesera parte a Imperiului Austriac, care a devenit, din 1867, Imperiul Austro-Ungar, noul calendar fusese introdus de secole.
Astfel, din anul 1919, toti crestinii din Romania, indiferent de confesiune, au serbat Pastele si Craciunul in acelasi timp. Insa aceasta stare de fapt nu a durat decat pana in anul 1924. Si asta pentru ca o serie de biserici ortodoxe, precum cea din Rusia, Serbia, Ierusalim si cea din Grecia, au refuzat introducerea noului calendar, iar acest lucru a dus la organizarea unui sinod panortodox, in care a fost adoptat un calendar gregorian revizuit sau „indreptat”. Biserica Ortodoxa din Finlanda a refuzat sa il adopte, asa ca ortodocsii din aceasta tara folosesc calendarul gregorian. O serie de biserici ortodoxe, precum cea din Romania, cea din Bulgaria ori Patriarhia Ecumenica a Constantinopolelui, folosesc calendarul gregorian revizuit si serbeaza Craciunul o data cu romano-catolicii si protestantii, dar Pastele o data cu bisericile ortodoxe care au ramas la calendarul iulian, cele din Rusia, din Ucraina, din Serbia ori din Ierusalim. ? ??
Etnia, mai tare decat recomandarile
In Romania, datele problemei sunt complicate si de structura etnica a populatiei. Vaticanul, inca de pe vremea Papei Ioan-Paul al II-lea, a recomandat catolicilor care traiesc in tari cu o majoritate ortodoxa sa serbeze Pastele impreuna cu majoritatea. In Romania, unde exista doua rituri majore ale Bisericii Catolice, latin si bizantin, plus un exarhat armeano-catolic, recomandarea Vaticanului nu a putut fi urmata decat partial. Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, de rit bizantin, este majoritar alcatuita din romani. Greco-catolicii serbeaza Pastele o data cu ortodocsii. Biserica Romano-Catolica, de rit latin, are doua eparhii dominate de romani, trei de maghiari si una mixta, care include maghiari, romani si germani. Majoritatea credinciosilor romano-catolici este de origine maghiara, care au decis sa serbeze Pastele impreuna cu cei din Ungaria.
Indictionul, Anul Nou bizantin
Istoria nu a adus doar diferenta generata de reforma gregoriana a calendarului, ci si date diferite de calcul al momentului in care incepea noul an. Potrivit vechiului calendar folosit in spatiul romanesc pana in secolul al XVIII-lea, 1 septembrie era ziua de inceput a anului, iar in loc de Revelion este utilizata denumirea de Indiction pentru a desemna aceasta zi. Potrivit vechilor credinte, in aceasta zi Dumnezeu a inceput sa faureasca lumea. In mod semnificativ, in calendarul vechi, dupa cele sapte zile biblice ale Facerii Lumii, urmeaza, in 8 septembrie, Nasterea Fecioarei Maria, corascumparatoarea Lumii.
Zidirea Lumii, potrivit Cronicii lui Mihail Moxa, era descrisa in felul urmator: „Inceputul lui Dumnezeu ce fu facatoriul desavarsit Lumiei: de-ntaiu facu ceriul fara stele, numai cu cuvantul fece, si-l framseta Dumnezau cu framsetea lui. Pamantul iara era nepodobitu, ca era coperitu cu intunerecul; deci straluci lumina si fugi intunerecul si se arata pamantul, si fu ziua dentaiu”.
Din acest motiv, numerotarea acestui an era facuta „de la zidirea lumii” sau „de la Adam”, iar anul care are ca inceput ziua de 1 septembrie era numit si Anno Mundi (Anul Lumii), spre deosebire …
