Ambasadorul Rusiei in Romania, Oleg Malginov, recunoaste in interviu acordat Romaniei libere?ca are relatii personale cu lideri ai societatii civile romanesti, cu politicieni din toate partidele si ca in acest an isi propune sa continue a”contactele cu parlamentarii”. Uriasele investitii militare pe care le face Moscova in Crimea sunt necesare pentru a”apararea in fata amenintarilor diverse”, explica Oleg Malginov, precizand ca institutiile create pentru stabilitatea Marii Negre ar putea functiona in continuare a”daca n-ar exista interferente din exterior”, adica din partea NATO.
Din punctul sau de vedere, a”teza?razboiului hibrid ar fi fost creata a”pentru impiedica Federatia Rusa sa devina o tara puternica”. Pe de alta parte, ambasadorul Malginov argumenteaza interesul Rusiei in Europa de Est pornind de la faptul ca a”securitatea Europei nu poate fi trasata fara Rusia si in mod clar nu poate fi facuta impotriva Rusiei”. Diplomatul avertizeaza astfel ca acesta este a”interesul geopolitic” al Rusiei.
Sunteti la finele mandatului dvs. in Romania. V-ati indeplinit obiectivele?
Oleg Malginov: Sa spunem mai degraba ca sunt in al cincilea an al mandatului meu, fiindca nu stiu daca e sau nu finalul misiunii mele aici. Cand am venit, am planuit sa fac mai mult: sa avem o relatie bilaterala mai dinamica, mai substantiala, mai predictibila, totul in inters public si pentru a avea mai multe oportunitati de a readuce in atentia romanilor ce avem mai bun in cultura noastra: literatura, arta, muzica, film, balet. De asemenea am vrut sa dezvoltam oportunitatile in domeniul economic si cele la nivel politic.
Acum relatiile dintre Romania si Rusia sunt mai reci decat atunci cand ati venit.
O.M.: Poate, intr-adevar, nu sunt cel mai eficient ambasador, dar nu e doar vina mea. Cateva lucruri au fost, totusi, reusite: am reluat un dialog politic, iar in timpul intalnirilor dintre parti au fost proiectati anumiti pasi comuni, am pastrat un schimb de opinii la nivelul Ministerelor de Externe, am cooperat si in alte domenii, dar in rest situatia nu este foarte optimista. Tocmai am vazut datele privind comertul dintre cele doua tari pe 2015, iar totalul este de 3,3 miliarde de dolari, ceea ce este mai putin decat in anii precedenti.
Unul dintre motive este ca Romania cumpara tot mai putin gaz din Rusia? Anul trecut importul de gaze din Rusia a fost de doar 3% din consumul total, potrivit Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei.
O.M.: Da, exportul nostru spre Romania a scazut mult in ultima vreme, cu 27%, dar exportul romanesc in Rusia a scazut cu peste 40%. Insa tara dumneavoastra continua sa cumpere de la noi. Nu sunt pesimist, cred ca exista viitor in legaturile noastre economice si uneori aud chiar din partea unor oficiali romani ca?si-ar dori ca raporturile cu Rusia sa fie mai intense.
Cum ar putea fi dezvoltate aceste relatii, cand intre Rusia si Romania nu exista niciun fel de relatii politice in acest moment?
O.M.: Acum avem legaturi la nivelul expertilor din Ministerele de Externe, dar ceea ce este drept, contactul la nivel politic s-a intrerupt, insa nu din vina noastra. Totusi, acesta ar putea sa fie restabilit daca ar creste interesul din partea ambelor state.
Nu exista un interes special al Rusiei in acest sens?
O.M.: Alte state din UE au pastrat comunicarea cu Rusia in formatul ministrilor de externe sau chiar mai sus.
Cum ar trebui sa arate, din punctul dumneavoastra de vedere, relatia ideala intre Rusia si Romania?
O.M.: O relatie ideala ar fi o relatie care s-ar dezvolta: trebuie sa incepem sa ne miscam, doar miscandu-ne am putea vedea ce este mai profitabil, mai folositor, ce este acceptat de opinia publica, ce le este util autoritatilor si cetatenilor. Este foarte dificil sa planificam ceva cata vreme nu mergem inainte.
Cine a oprit relatiile bilaterale?
O.M.: Nu sunt oprite, doar ca nu mai evolueaza. Nu a fost initiativa noastra.
Dar a cui?
O.M.: Nu stiu, poate a Romaniei, poate a altora, dar nu a noastra.
Ati fi vrut sa le porniti si Bucurestiul a avut reticente?
O.M.: Noi suntem deschisi pentru orice propunere si analizam semnalele care ar duce la un cat de mic progres in relatiile noastre.
Ati avut deja astfel de discutii cu oficialii de la Bucuresti si acestia s-au aratat nemultumiti fata de anexarea Crimeii si fata de ceea ce se intampla in estul Ucrainei?
O.M.: Nu e niciun secret in acest caz, fiindca deciziile de intrerupere a relatiilor au fost luate in cadrul UE si NATO, nu de catre noi. Apoi, nu e vorba despre nicio anexare, ci o consecinta a conflictului intern din Ucraina si a dreptului la autodeterminare al poporului Crimeii. A vrut sa se protejeze fata de liderii de la Kiev care au preluat puterea in mod ilegal.
Nicio mare putere si nici un stat democratic nu a recunoscut anexarea Crimeii ca pe o actiune legala a Rusiei.
O.M.: Cel mai important pentru noi este dorinta exprimata de poporul Crimeii sa redevina parte a Rusiei si nu s-a pus problema sa ne incadram in opiniile marilor puteri.
Rusia nu a luat aceasta decizie prin negocieri cu Ucraina, ci prin incalcarea legilor internationale si chiar a acordurilor la care Moscova era parte.
O.M.: In momentul acela, in Ucraina nu a existat conducerea legitima cu care sa fi discutat: tocmai avusese loc o lovitura de stat si, cu sustinerea din exterior, in fruntea tarii a venit un guvern artificial si ilegal.
Aceasta este imaginea pe care vrea sa o lase Rusia, dar nimeni nu recunoaste ca legala trecerea Crimeii de la Ucraina la Rusia. Pe 27 martie 2014, Adunarea Generala a ONU a aprobat rezolutia de condamnare a referendumului care a dus la anexarea Crimeii, actiune considerata ilegala.
O.M.: Acesta nu este un argument convingator. Autodeterminarea este un principiu de baza al dreptului international si ca atare, este fixat de Carta ONU si pactele internationale privind drepturile omului. Si acolo unde drepturile omului nu se respecta, principiul de autodeterminare capata prioritate in ierarhia dreptului international.
Conform ministrului Apararii, Serghei Soigu, Rusia este gata sa cheltuiasca 2,4 miliarde de dolari cu flota sa militara de la Marea Neagra. Rusia se pregateste de razboi?
O.M.: Apararea inseamna intotdeauna ceva costisitor. In flota noastra militara de la Marea Neagra, aflata in Crimeea, aproape ca nu s-a putut investi in ultimii 30 ani si de aceea avea nevoie de modernizare.
De cine va aparati in Marea Neagra?
O.M.: Este vorba despre apararea in fata amenintarilor diverse.
La ce fel de amenintari va referiti?
O.M.: Amenintarile pot fi de foarte diferite tipuri. Inteleg ce vreti sa auziti de la mine. Da, luam in considerare toate actiunile intreprinse de alte tari in regiunea Marii Negre, inclusiv si de cele neriverane. Apropo, flota de pe Marea Neagra este cea mai veche flota a Rusiei, primele nave fiind construite la sfarsitul secolului 17. De 30 de ani, nu am putut investi in flota noastra de la Marea Neagra, asa ca pentru mentinerea ei in starea normala avea nevoie de modernizare.
Cine sunt inamicii Rusiei in?Marea Neagra?
O.M.: Noi nu avem inamici concreti, dar apararea fara indoiala este o parte importanta si vitala pentru orice stat suveran. Fara aparare, un stat nu poate exista.
Aceasta inarmare a Rusiei la Marea Neagra este vazuta de celelalte state riverane nu ca o formula de aparare, ci ca un potential agresiv al Moscovei.
O.M.: Daca ar exista mai mult dialog intre toate aceste state, n-ar exista o astfel de perceptie gresita.
Relatiile Rusiei cu Turcia s-au incalzit, iar Moscova a spus de mai multe ori ca scutul de la Deveselu ar putea deveni tinta pentru Rusia. Aceasta este o amenintare directa.
O.M.: Cine a amenintat Romania?
Chiar dumneavoastra, dar si alti inalti oficiali, inclusiv?Vladimir Putin.
O.M.: Nici eu, nici autoritatile politice ale Rusiei nu au amenintat niciodata Romania. Sunt interpretarile dumneavoastra.
Inclusiv Consiliul de Securitate al Rusiei a avertizat ca Romania si Polonia devin automat „posibile tinte” pentru Moscova prin gazduirea elementelor scutului antiracheta american.
O.M.: Intr-adevar, atunci cand vorbim despre scutul antiracheta avem o problema si nu vorbim doar despre Deveselu, fiindca e mai mult decat atat, e un sistem global: acest sistem nu are doar un potential defensiv, ci si unul strategic. Rachetele nucleare si scuturile antiracheta nu pot fi separate, iar amenintarile vin de la ambele. Acest lucru a fost foarte bine inteles de politicienii si strategii prominenti ai anilor „70, cand acestia au semnat Tratatul antiracheta in legatura inalienabila cu tratatele Salt I si II. Si aceasta balanta a fost stricata atunci cand americanii, in mod unilateral, au iesit din Tratatul antiracheta.
Inainte de criza din Crimeea,?Rusia a fost invitata sa fie parte a scutului european antiracheta.
O.M.: Niciodata. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pretins acest lucru, dar de fapt Rusia nu a fost chemata niciodata in acest proiect. Am propus sa fim parte a acestuia, in perioada 2003-2004, dar de fapt nu ni s-a permis sa fim in interior. Metaforic vorbind, am fost invitati la un pranz si am fost asezati?intr-un colt indepartat, pe un scaunel. Iar noi am fost gata doar pentru un parteneriat egal.
Deci Rusia a fost invitata, dar nu ca egala a NATO.
O.M.: La un moment dat, am propus chiar sa luam o parte de responsabilitate in proiectul antiracheta, dar nimeni nu a avut de gand sa acorde Rusiei o participare egala si responsabila.
Cum vedeti peisajul geopolitic al Marii Negre: Rusia ca mare putere, acum folosindu-se si de pozitia Crimeii, enclavele pe care le controleaza in jurul acestui spatiu, Turcia care e nemultumita de revirimentul Rusiei, plus NATO reprezentata de cele 3 state riverane (Romania, Bulgaria, Turcia)?
O.M.: De mai multi ani am dezvoltat mai multe instrumente de cooperare intre statele riverane la Marea Neagra in diferite domenii: economic, securitatea granitelor, BLACKSEAFOR – ca forma de cooperare intre fortele maritime ale tarilor de la Marea Neagra in interesul stabilitatii. Toate aceste elemente au fost folosite pentru sustinerea increderii intre aceste state. Ele exista in continuare, chiar daca nu toate sunt la fel de eficiente, si ar putea sa functioneze si pe viitor daca n-ar exista interferente din exterior.
Ce inseamna interferente?externe acestui spatiu?
O.M.: NATO ca alianta, spre exemplu, fiindca noi avem un regim special pentru Marea Neagra, care limiteaza anumite activitati doar la statele riverane.
In jurul Marii Negre exista de mai multa vreme cateva conflicte inghetate in enclavele pe care le controleaza Rusia (Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud), insa in ultima vreme intreaga atmosfera a acestei mari a inceput sa se incalzeasca dupa anexarea Crimeii. Cum si cand credeti ca lucrurile vor reveni la normal?
O.M.: Nu sunt enclavele Rusiei. Aceste mici teritorii au aparut din cauza unor greseli si chiar si crime facute de autoritatile unor tari care practic au declansat razboiul, omorandu-si propriii cetateni, iar uneori si pacificatorii. Printre altele, autoritatile din Georgia, R. Moldova, Ucraina au facut crime similare. Aceste mici teritorii au fost amenintate direct de aceste state.
Totusi, nicio mare putere sau?nicio organizatie internatio?nala nu recunoaste statalitatea acestor enclave.
O.M.: Ce inseamna o mare putere, SUA?
China, spre exemplu, care nu a recunoscut nici macar anexarea Crimeii.
O.M.: Cum am si zis, cand se iau deciziile politice importante, pornim, inainte de toate, de la interesul protectiei oamenilor si nu doar de la ceea ce vor spune ceilalti.
Marea Neagra va fi o mare pasnica in viitorul apropiat?
O.M.: Situatia actuala este complexa, dar in mod sigur va fi pace in viitor.
Ce vrea Rusia de …
Interviu cu Oleg Malginov, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti: Ar fi o eroare sa ignoram Europa de Est
