România, săraca de ea, își scrie soarta politică în valuri de incertitudine. La orizont, o figură enigmatică, domnul Călin Georgescu, promite salvarea țării din ghearele „imperialismului globalist.” Dar ce să vezi? „Președinte Călin Georgescu” nu vine singur, ci cu un bagaj greu de suveranism și simpatii pro-ruse care pun pe jar o țară deja destul de agitată. Să ne scufundăm, așadar, în această poveste cu iz de roman prost și să vedem cum s-ar putea sfârși.
Visuri moscovite pentru România
Cu fiecare discurs, domnul Călin Georgescu își prezintă viziunea economică și politică de o claritate rar întâlnită: „România trebuie să își regăsească suveranitatea, să nu mai fie sluga străinilor.” Sună bine, nu? Problema apare când realizezi că acest apel la independență națională miroase suspect a orientare spre Est. Din perspectiva domnului Georgescu, România ar putea învăța multe din „modelul de guvernare al Rusiei.” Exact, Rusia, campioana libertății de exprimare și a prosperității!
Domnia sa a lăudat deschis relațiile cu Moscova, considerându-le „esențiale pentru o țară care dorește să fie liberă.” Ce omite însă să spună este că această „libertate” vine cu prețul subordonării economice și politice față de o superputere care a demonstrat de-a lungul timpului cât de „generoasă” este cu vecinii săi.
Extremele unei „viziuni”
Planul său de guvernare, un adevărat manual de literatură distopică, propune izolarea economică a țării și respingerea investițiilor occidentale. „Avem resurse suficiente pentru a ne descurca singuri,” declară Georgescu, uitând parcă de infrastructura dezastruoasă și de un sistem de sănătate care își dă duhul. În viziunea sa, relațiile cu UE și NATO sunt opționale, iar integrarea europeană este „un compromis care ne fură identitatea.”
Această viziune este completată de o abordare suveranistă extremă, unde orice colaborare internațională este văzută ca o trădare. În timp ce România caută stabilitate, Georgescu pare să vândă un bilet de întoarcere la izolaționism și incertitudine.
Prețul dezinformării
Ceea ce face ca acest scenariu să fie cu adevărat tragic este talentul său de a manipula adevărul. Promite renașterea unei Românii glorioase, dar metodele sale sunt desprinse din manualul de propagandă: „Ne-au transformat într-o colonie.” Un discurs populist care, în contextul sărăciei și nemulțumirii sociale, prinde mai repede decât focul.
Însă ce nu spune „președinte Călin Georgescu” este cât de scump ar fi acest mariaj cu Rusia. De la gazele scumpe până la pierderea parteneriatelor strategice cu Occidentul, costurile acestei „atracții” ar putea fi devastatoare. Și, între timp, cetățenii rămân cu o țară condusă de o „viziune” care îi trimite direct în prăpastie.
Poate că e timpul să ne întrebăm: cât de scump vrem să plătim pentru o poveste de dragoste politică ce miroase mai mult a trădare?
