„Enevoie de pre?dictibilitate cand vorbim despre achi?zi?tii publicea”, declara ambasadorul Germaniei in Romania, Werner Hans Lauk, sugerand ca in acest domeniu lucrurile nu sunt deloc rezolvate. Diplomatul german pare optimist atunci cand se refera la primirea Romaniei in spatiul Schengen, dar refuza sa discute cererea Bucurestiului de a infiinta o flota NATO la Marea Neagra. In ceea ce priveste piata unica de energie a UE, careia Germania i s-a opus in ultimii ani? si care ar presupune ca intreaga comunitate europeana sa negocieze un pret unic al gazului, ambasadorul Lauk riposteaza invocand „principiile economiei de piataa”.
Diplomatul german incearca sa demonstreze ca nici Romania n-ar trebui sa fie prea interesata de aceasta piata comuna, fiindca tara este pe locul al 3-lea in ceea ce priveste detinerea de rezerve energetice pe plan european: „Romania are o productie diversificata de energie si din 2019 pornim de la premisa ca va beneficia de o independenta energeticaa”. Werner Hans Lauk spune ca peste jumatate de milion de romani sunt angajati la firmele germane de aici, adaugand ca „investitorii germani au nevoie de un cadru predictibil si solida”, fiindca nu le place sa riste, dar „atunci cand decid sa investeasca undeva isi asuma totala responsabilitate pentru oamenii pe care ii angajeaza, pe care ii scolesc si carora le ofera conditii similare celor din Germaniaa”.
Romania considera ca ar fi necesara o flota NATO la ?Marea Neagra. Care este pozitia Germaniei in legatura cu acest subiect?
W.H.L.: In calitatea noastra de aliati ai Romaniei, observam cu atentie situatia din zona Marii Negre; deja au fost luate o serie de masuri in cadrul Readiness Action Plan. Observam si luam in serios ingrijorarile Romaniei, dar trupele NATO la nivel maritim actioneaza si acum potrivit Conventiei de la Montreaux. Din punctul nostru de vedere, doleantele Romaniei trebuie discutate la nivelul institutiilor competente, inclusiv la nivelul NATO.
Considerati ca este o idee fezabila solicitarea Romaniei referitoare la o flota NATO la Marea Neagra?
W.H.L.: Din cate stiu, aceasta dorinta a aparut pana acum doar la nivelul mass-media, nu a fost inca avansata forurilor competente, si nu cunoastem care este pozitia Guvernului roman si nici a celorlalte state riverane, asa ca orice incercare a mea de a raspunde intrebarii m-ar plasa in zona speculatiilor.
Ministrul Apararii a vorbit public despre acest proiect, iar Romania a transmis NATO aceasta idee fiindca Marea Neagra, din perspectiva Bucurestiului, a devenit o mare fierbinte, mai ales dupa ce Turcia a doborat un bombardier rusesc care intrase in spatiul sau teritorial. Credeti ca in acest context, atasat la anexarea Crimeii, exista amenintari la Marea Neagra, venite mai cu seama dinspre Rusia?
W.H.L.: Este important ca Romania sa-si defineasca pozitia in termeni de securitate si siguranta: acest lucru nu poate veni din partea noastra. Germania si Romania se afla in contact permanent, iar acest lucru a fost demonstrat in primul rand de vizita la Bucuresti a ministrului german al Apararii (6 mai 2015). Cred ca intrebarea dvs. trebuie tratata la nivelul NATO. Insa si noi luam foarte in serios ingrijorarile partenerului nostru.
Crimeea este acum parte a Rusiei, in Republica Moldova exista o Transnistrie ruseasca, in Georgia exista doua regiuni acaparate de Rusia: Osetia de Sud si Abhazia. Cum crede Germania ca Rusia ar putea fi oprita din aceasta expansiune?
W.H.L.: Pozitia Germaniei fata de incalcarea dreptului international in cazul anexarii Crimeii este cunoscuta si vizeaza inclusiv comportamentul Rusiei in contextul evolutiilor separatiste din Ucraina de Est. In 2016, Germania are prese?dintia OSCE, iar in acest context vom incerca tot ceea ce ne sta in putinta pentru a intari colaborarea cu R. Moldova, in cadrul politicii de vecinatate a UE. Cred ca R. Moldova trebuie sa incerce sa umple cu „viataa” Acordul de asociere incheiat cu UE, sa ii confere acestuia viabilitate pentru ca, in baza unor reforme necesare, noul Guvern de la Chisinau sa puna in aplicare prevederile Acordului de asociere. Afirmatiile ministrului german de Externe fata de experienta pe care am avut-o in cadrul procesului OSCE ne arata oarecum ca acea lipsa de incredere din trecut si lipsa de dialog pe care am avut-o intre Est si Vest nu trebuie sa se mai repete. Intrebarea este in ce masura? UE trebuie sa mentina sanctiunile impotriva Rusiei: este clar ca acordurile de la Minsk trebuie implementate in totalitate si ca este nevoie de o decizie unanima la nivel european in acest sens.
Deja mai multe state occidentale au militat pentru ridicarea sanctiunilor, inclusiv SUA, prin vocea lui John Kerry. Germania va sustine acest punct de vedere?
W.H.L.: Este surprinzator ca discutam acest subiect, care este ipotetic. Sanctiunile impuse Rusiei au fost luate in unanimitate la Consiliul European, la fel implementarea completa a Acordurilor de la Minsk ar reprezenta o chestiune preliminara, inainte de ridicarea acestora. Deocamdata sanctiunile au fost prelungite pana in luna iulie, deci avem inca destul timp pentru a implementa deciziile de la Minsk: trebuie sa acordam acest timp si Moscovei, si Kievului, pentru ca aceste state impreuna cu Franta si Germania sa poata constata progrese.
In Republica Moldova asistam la o criza prelungita care afecteaza toate domeniile, nu doar economia si politica. Socotiti ca este vorba despre cauze interne sau si despre interventii din afara?
W.H.L.: Avem la Chisinau o ambasada care se ocupa de acest subiect. Eu, ca ambasador in Romania, nu ma ocup de aceasta chestiune atat de intens, dar pot cita din telegrama de felicitare adresata de cancelara Angela Merkel premierului moldovean, Pavel Filip, la instalarea sa: „R. Moldova se afla in fata unor provocari majore in termeni economici, politici si socialia”, iar guvernul german este dispus in continuare sa sprijine R. Moldova pentru a reforma institutiile acestei tari.
Acum o saptamana, purtatoarea de cuvant a diplomatiei ruse a acuzat Romania, dar s-a referit si la dvs., invocand expozitia „Cu fata, in spatele sarmei ghimpatea”, dedicata etnicilor germani deportati in Uniunea Sovietica dupa al Doilea Razboi Mondial. Cum interpretati acuzatiile dure transmise de Moscova?
W.H.L.: Guvernul Romaniei a luat deja pozitie fata de aceasta afirmatie, infirmand declaratia Rusiei. Din punctul meu de vedere, a fost o tentativa de a distrage atentia de la propriile actiuni, atat cele care se refera la trecut, cat si cele actuale. Nu cred ca ar fi de folos cuiva sa incercam sa interpretam aceste afirmatii si nu doresc sa o fac, pentru ca nu vreau sa ajungem la declaratii speculative. In fiecare an pe 27 ianuarie particip la diferite evenimente, anul acesta am ales expozitia despre deportarea sasilor, din dorinta de a aduce in memoria noastra destinul acestor oameni. In aceeasi zi am participat la Ministerul de Externe la un eveniment dedicat Holocaustului. Ma simt legat de comunitatile evreiesti din Romania, atat personal, cat si profesional. Din punct de vedere istoric si al felului cum percepem istoria, aceasta participare este importanta.
Cu toate ca sistemul Schengen se afla in criza, Romania isi doreste inca sa adere la acest spatiu de libera circulatie. Dupa ce Comisia Europeana a dat publicitatii ultimul Raport de monitorizare a Justitiei (MCV), Germania socoteste ca, in sfarsit, Romania ar fi apta sa se alature spatiului Schengen?
W.H.L.: Rezultatele Raportului MCV sunt des citate si cred ca au evidentiat clar succesul pe care Romania il are in combaterea coruptiei, efort pe care noi il incurajam in continuare. Dorim ca Romania sa beneficieze de sprijinul nostru atunci cand este vorba de a continua intarirea structurilor necesare si consolidarea bazei legale in acest demers. Cred ca am inteles foarte bine dorinta Romaniei de a fi parte a spatiului Schengen, in ciuda dificultatilor prin care trece acest spatiu, iar acest subiect a fost discutat recent cu ocazia vizitei secretarului de stat german din cadrul Ministerului de Externe la Bucuresti. Este important ca toate statele UE sa urmeze aceeasi directie, sa cautam solutii pentru a incheia aceasta criza a refugiatilor, si cred ca trebuie sa fim solidari cand conlucram la nivel european asupra acestei teme.
Deci, dupa Raportul MCV, Germania considera ca Romania ar putea fi primita in Schengen? Sau macar ar putea fi primita inainte ca acest spatiu sa se dezintegreze definitiv?
W.H.L.: Sunt convins ca sistemul Schengen nu este pe cale sa se destrame. E un subiect foarte important pentru noi toti. Raportul MCV a subliniat progresele facute de Romania. Noi apreciem aceste progrese. Subiectul aderarii la Schengen a fost abordat si cu ocazia vizitei facute de premierul roman, Dacian Ciolos, la Berlin. Cancelara Angela Merkel a subliniat atunci ca ne aflam intr-un proces continuu, in care Germania sprijina colaborarea cu Romania, dar ca e nevoie de o decizie unanima la nivel european, fiindca Germania nu poate monopoliza aceasta decizie, insa continua sa conlucreze cu statele membre in aceasta directie.
Oficialii polonezi s-au plans ca statele UE nu pot negocia un pret unic de cumparare a gazului de la Rusia, fiindca Germania se opune. Daca ar …
INTERVIU. Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei la Bucuresti: Peste jumatate de milion de romani primesc salarii de la firme germane
