Accesul la sursele de energie este polarizat. 45,7% din locuinte sunt conectate la incalzire centrala (dintre care 75,3% in mediul urban si? doar 9,9% in mediul rural), iar 83% dintre locuintele rurale folosesc sobe cu lemne.
Intr-o comunicare sustinuta destul de recent sub egida Aca-demiei Romane, din partea Institutului de Sociologie, a fost prezentata o interesanta situatie a consumatorului de energie din Romania. Colectivul de cercetare (Ilie Badescu, Ion Glodeanu, Andreea Nicolaescu, Adela Serban) a demonstrat cu date concrete situatia dificila a consumatorului roman in ce priveste achitarea costurilor cu energia, in comparatie atat cu evolutia fenomenului in timp, cat si cu situatia existenta pe plan general in cadrul Uniunii Europene.?
Este o cercetare intreprinsa la initiativa Agentiei Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), preocupata de reactia pe plan econo-mic si social la indeplinirea conditiilor prevazute privind liberalizarea preturilor si integrarea Romaniei in piata unica europeana de energie, conditii transformate in masuri concrete,? prin efectul aplicarii Memorandumului semnat cu Comisia Europeana si a Acodului cu Fondul Monetar International.
Autorii constata o anumita polarizare a accesului la sursele de energie in Romania, unde? au incalzire centrala 45,7% din locuinte (dintre care 75,3% in mediul urban si? doar 9,9% in mediul rural), iar 83% dintre locuintele rurale folosesc sobe cu lemne. Incalzirea cu gaze este prezenta la doar 3,3% din locuintele urbane si? 2,3% din locuintele rurale. In fata acestor cifre, este firesc sa ne preocupam de posibilitatile de economisire a cheltuielilor cu energia in cazul locuintelor cu incalzire centrala.
Ca urmare a alinierii treptate la preturile europene, in? 6 ani (perioada 2007-2013), in Romania povara in bugetul consumatorului a crescut cu 20 de procente peste nivelul din 2007, in timp ce in Europa s-au inre-gistrat doar 1,7 procente. In general, in Vest a ramas aproximativ la acelasi prag (a crescut cu 0,9 procente). Cercetatorii constata ca in Romania avem o triplare.
La orizontul anului 2021, se arata in studiu, procentul consumatorilor romani ce nu-si vor putea achita facturile va creste spre 35-37%, iar efectul alinierii preturilor interne la cele de import va conduce la? cresterea de 1,5 ori a pretului la gaze in factura de plata.
O interesanta clasificare a pauperitatii energetice este prezentata sub trei forme:? saracia in raport cu combustibilul, in raport cu resursele financiare si in raport cu accesul la sistem (costul echipamentului). A patra forma de saracie energetica este in-dusa de politica preturilor (la scara nationala, regionala, europeana). Romania este afec-tata de ultimele trei forme ale saraciei energetice.
Intr-un edificator grafic, cer-ce-tatorii Institutului de Sociologie al Academiei Romane arata cum Europa Vestica consu-ma energie ieftina, iar Estul con-suma energie scumpa.
Decalajul nu se reproduce pentru tarile Europei de Vest, ceea ce arata ca aici politica de preturi are alta semnificatie decat in Est. Astfel, in Vest politica de preturi a sustinut bunastarea, iar in Est a adancit decalajul si austeritatea.
In ce priveste volumul de mun-ca necesar unui lucrator din Romania si din Germa-nia pentru a cumpara 100 kwh, lucratorul roman pla-tes-te aproape acelasi pret cu lucratorul german, desi castigul romanului este de sase ori mai mic (tabelul alaturat).
In incheiere, autorii stu-diului formuleaza cateva propuneri: elaborarea si lansarea unui manual al consumatorului inteligent postat pe site-ul Observatorului national al energiei, unde pot fi accesate lectii demonstrative si alte tipuri de informatii utile celui ce voieste sa-si eficientizeze consumul. Manualul va cuprinde: a) ghidul consumatorului inteligent in care vor fi adunate lectii de bune practici energetice si tipuri de tehnologii si aparate inteligente pentru consumul de energie, cu preturile asociate si cu calculul simplu de eficienta; b) ghidul specia-listului amator cuprinzand cele trei chestionare: chestionarul gospodariei, ches-tionarul practicilor de consum, chestionarul normelor cognitive; c) ghidul optimizarii normelor cognitive cu procedee de urmat; d) indrumar explicativ al tarifarii la ener-gia electrica cuprinzand explicarea indicatorilor cuprinsi in facturi si alte indicatii de eficienta: praguri de consum care pot fi controlate si prin ce metode.
Tot in cadrul acelei sesiuni aca-demice, a fost prezentat studiul Institutului de cercetare a calitatii vietii (autori Catalin Zamfir – coordonator, Mihai Dumitru, Adina Mihailescu, Mihnea Preotesei, Mariana Stanciu, Elena Zamfir), care a abordat pro-bleme referitoare la? eficienta energetica, vazuta ca o prioritate nationala pentru reducerea saraciei energetice, cresterea calitatii vietii si siguranta consumatorilor de energie. Intregul studiu manifesta o orientare clara spre problemele consumatorilor, fapt pe care Asociatia noastra il apreciaza in mod deosebit, pentru ca se poate constata, din pacate, ca arareori strategiile la nivel macro ale factorilor de decizie guvernamentali iau in considerare efectul masurilor legislative asupra pozitiei consumatorilor in peisajul economic romanesc. Faptul ca forumul suprem al valorilor intelectuale din tara noastra, si aici ne referim la Academia Romana, abordeaza o astfel de tematica este pe atat de remarcabil, pe cat este de unic.
Echipa de cercetare incepe prin a afirma ca efectul cumulat imediat al reformei energetice s-a concretizat prin explozia preturilor energiei, prin trei mecanisme: monopolul de stat a fost inlocuit cu monopolul privat, consumatorul ramanand prizonierul agentului economic; coruptia de pe piata energetica (fenomenul? „baietilor destepti”): un mecanism specific tranzitiei romanesti de exploatare privata a statului si populatiei; si alinierea la preturile europene, unde mecanismele pietei europene libere, si nu meca-nismele politice, au dus la pierderea beneficiului? resurselor naturale de care dispune tara noastra.
Intr-un scenariu pentru anii 2017-2018, autorii anticipeaza cresterea preturilor la electricitate si gaze prin alinierea acestora la nivel? european. Astfel, preturile in Romania vor avea o crestere la electricitate de 110% si la gaze de 181%, in timp ce media UE va fi de 16,4%, respectiv 8,6%.
La aceasta perspectiva, este util sa ne amintim evolutia sprijinului acordat de stat persoanelor in ce priveste cheltuielile cu incalzirea. Astfel, in 2006 au beneficiat 4,1 milioane de persoane (aproximativ 50% din populatie), in 2013 cifra s-a redus la 0,8 milioane (aproximativ 10% din populatie).
Autorii prezinta urmatoarele opt probleme structurale ge-nerate de reforma sistemului energetic:
? Socul saracirii: protectia sociala, conceputa doar pentru 10%? din saraci, va trebui sa fie regandita daca ea va putea depasi chiar 50%.
? Reducerea predictibila a resurselor bugetare din ta-xarea consumului energetic, o problema a bugetului.
? Asigurarea respectarii dreptului de acces la resursele de energie: gaz, dar si electric.
? Conditiile de locuire ca o sursa a ineficientei energetice -a??inclusa in politica sociala de protectie.
? Criza sistemului public de furnizare a incalzirii. Transferul haotic al responsabilitatii spre populatie (centrale pro-prii): lipsa unei strategii.
? Deficite critice ale sistemului de protectie a? consumato-rului.
? Beneficiile proprietatii asupra resurselor nationale sunt deplasate de la buget si populatie la profitul intern si mai ales extern.
? Coruptia energetica: o sursa importanta a saracirii energe-tice.
Fata de aceste probleme, autorii studiului lanseaza un apel la intreprinderea unor masuri specifice acestei situatii. In opinia organizatiei noastre, un efect pozitiv asupra reducerii cheltuielilor cu incalzirea in blocurile de locuinte il are montarea repartitoarelor de consum. Ne vom sprijini aceasta opinie cu rezultatele experientei adunate in ultimii ani de Asociatia Europeana pentru Facturarea Contorizata a Costurilor cu Energia (EVVE).
Cladirile de locuinte consuma 25% din energia totala la nivelul Uniunii Europene, arata EVVE. In aceste cladiri, consumul de energie cu incalzirea si apa calda inseamna 85% din total. Asadar, se pot obtine economii serioase de energie, cheltuieli si emisii de dioxid de carbon daca se aplica masuri care sunt atat? eficiente, cat si ieftine. In blocurile de locuinte, incalzirea si apa calda sunt generate ori de o centrala a blocului, ori de sistemul de termoficare. Astfel, furnizorul de energie nu poate factura direct locatarii, ci doar asociatia de locatari sau proprie-tarul cladirii. Costul general trebuie apoi impartit pe apartamente, acest lucru putand fi realizat fie pe baza unor cote fixe (ca de exemplu spatiul ocupat sau numarul de locatari in apartament), fie pe baza consumului real al fiecarui apartament.
Repartizarea (in englezeste „submetering”) este termenul tehnic utilizat pentru inregistrarea – si facturarea – individuala a consumului in cladirile de apartamente sau blocuri de locuinte. Repartizarea nu trebuie confundata cu contorizarea (metering), chiar daca in multe cazuri se folosesc aceleasi instru-mente de masurare. Contorizarea se foloseste in cadrul relatiei contractuale dintre furnizorul de energie si clientul acestuia, cu scopul de a se inregistra cantitatea de energie livrata si apoi a facturii corespunzatoare. Pe de alta parte, repartizarea se foloseste in cadrul relatiei dintre membrii asociatiei de locatari (sau intre proprietarul cladirii si chiriasi), cu scopul de aloca fiecaruia partea corespunzatoare de cheltuieli.
EVVE precizeaza ca energia sau apa nu sunt bunuri pu-blice… Ele sunt resurse finite, pentru care se cheltuiesc bani cu extractia, productia, tratamentul si transportul lor. Ca urmare, toti consumatorii trebuie sa plateasca pentru aceste bunuri, in functie de cantitatea utilizata. Pe langa motive sociale sau ecologice, pretul …
