Liderii politici isi pregatesc strategia pentru 2016, cand vor avea loc alegeri locale si parlamentare. Dupa alegerile parlamentare, programate la finalul anului, vor incepe negocierile pentru viitorul guvern, care ar urma sa aiba mandat pana in 2020.?Presedintele Klaus Iohannis ar putea sa incerce o noua nominalizare a lui Dacian Ciolos ca premier, dar liberalii vor sa intre la guvernare cu premier propriu, iar social-democratii se tem sa ramana inca patru ani in opozitie.
Presedintele Klaus Iohannis si premierul Dacian Ciolos intra in anul 2016 de pe pozitii aparent avantajoase. Ambii sunt bine cotati in sondajele de opinie si ambii nu ar urma sa nu participe la alegeri, ceea ce i-ar impiedica sa fie tentati sa ia? masuri populiste. Topurile increderii sunt dominate de Klaus Iohannis, eternul Mugur Isarescu si Dacian Ciolos, clasati cu mult peste liderii partidelor politice Alina Gorghiu, Vasile Blaga sau Liviu Dragnea.? Dincolo de aceste elemente oficiale, lucrurile sunt mai complicate.
Astfel, presedintele Klaus Iohannis are de jucat o carte importanta in 2016: dupa alegerile parlamentare, el va nominaliza viitorul premier, de data aceasta pe o perioada de patru ani de zile, nu doar pentru un an cum s-a intamplat cu Dacian Ciolos. Potrivit Constitutiei actuale, presedintele joaca rolul principal in desemnarea premierului, mai putin in cazul in care un partid obtine mai mult de jumatate plus unu din mandate. Iohannis nu a exclus nici un moment posibilitatea de a-l nominaliza tot pe Dacian Ciolos pentru acest post. Mai mult, au aparut informatii neoficiale despre posibilitatea ca Iohannis sa patroneze infiintarea unui nou partid cu Dacian Ciolos ca presedinte.
Provocarile?premierului tehnocrat
O decizie finala va depinde, desigur, si de prestatia Guvernului Ciolos, premierul insistand ca nu are planuri de natura electorala. Insa, are in fata un an complicat. Deja sindicatele fac presiuni pentru majorarea cat mai rapida a salariului minim. Oricate cifre ar invoca Guvernul, care vrea sa incadreze intr-un deficit de 2,95%, lucrurile pot sa iasa oricand de sub control. Si aceasta pentru ca guvernul de tehnocrati nu se bazeaza pe o coalitie de partide, asa cum au avut predecesorii sai, proveniti din clasa politica. In aceste conditii, odata cu reluarea sesiunii parlamentare, la inceputul lui februarie, vor intra pe ordinea de zi o serie de propuneri cu iz electoral, cum ar fi pensiile speciale pentru profesori. De fiecare data, premierul se va afla intr-o pozitie incomoda – fie accepta majorarile si risca cresterea deficitului bugetar si un derapaj economic, fie le respinge si va avea de suferit la capitolul imagine. Nu este singurul capitol la care relatia cu partidele se anunta dificila. In structurile de putere au ramas, in esalonul doi, numerosi oameni instalati in functie de PSD. Daca premierul va recurge la schimbari radicale se va confrunta cu opozitia parlamentarilor PSD. Daca nu o face va trezi nemultumiri la PNL.
Una dintre misiunile noului Executiv este organizarea alegerilor de anul acesta. Desi este aparent o sarcina de natura tehnica, are o puternica incarcatura politica. Alegerile parlamentare din 2016 sunt primele la care se va aplica legea votului prin corespondenta pentru romanii din diaspora. Legea a fost amputata de majoritatea parlamentara din jurul PSD (care a eliminat de exemplu posibilitatea inscrierii online), iar raspunderea principala va reveni Autoritatii Electorale Permanente (AEP), care nu este in subordinea Executivului. Insa, MAE, MAI si Posta Romana vor avea, fiecare, de gestionat o parte din organizare.? Chiar daca nu are toate parghiile organizarii, Ciolos nu poate risca sa fie comparat cu Victor Ponta, care a declansat un scandal dupa ce mii de romani din Diaspora nu au putut vota la prezidentialele din 2014.
Se vor impaca?vechii si noii liberali?
Pe de alta parte, PNL, partidul din care provine presedintele Klaus Iohannis, spera sa ajunga la guvernare, candidatul oficial pentru postul de premier fiind Catalin Predoiu. Liberalii sunt pe primul loc in sondajele de opinie, avand 40% in cea mai recenta cercetare INSCOP, dar pentru transpunerea acestor cifre in voturi mai au de rezolvat multe probleme.
Pentru a intra uniti in alegeri, liberalii incearca sa finalizeze efectiv fuziunea dintre cele doua partide. Fuziunea s-a produs, oficial, la finalul anului 2014, insa, cele doua partide au stabilit o perioada de tranzitie, pentru acomodare, pana in 2017. Astfel, partidul are doi copresedinti – Alina Gorghiu (din vechiul PNL) si Vasile Blaga (din fostul PDL). De asemenea, toti vicepresedintii si membrii conducerilor celor doua partide au fost cooptati, automat, fara alegeri,? in noul Birou Politic National, care are in jur de 100 de membri. De asemenea, la nivel local filialele sunt conduse de catre doi copresedinti, desemnati pe aceeasi formula ca la centru. In practica, formula s-a dovedit nefunctionala, ingreunand luarea deciziilor. Din acest motiv, conducerea PNL a anuntat, deja, ca organizatiile locale vor avea o conducere unica, asigurata de candidatii la alegerile locale. In acest fel, liberalii incearca sa inlocuiasca vechile afinitati, legate de partidul de provenienta, cu interesul comun de a sprijini candidatul la primarie.
Calculele si spaimele?celor din PNL
Pe de alta parte,? copresedintele Partidului National Liberal Alina Gorghiu anunta, recent, ca un congres pentru alegerea unui lider unic al liberalilor ar putea fi convocat in anul 2016, dupa alegerile locale, fara ca liberalii sa astepte pana in 2017. Indiferent de formula de organizare, este clar ca liberalii nu isi mai permit scandaluri precum cel de anul trecut, cand Teodor Atanasiu a fost inregistrat afirmand ca premierul nu va proveni din fostul PDL, in ciuda intelegerii initiale. Rezolvarea problemelor interne este esentiala inaintea unor batalii electorale dificile. Liberalii se vor lupta la alegerile locale si parlamentare cu PSD, partid de care ii despart cateva procente potrivit sondajelor. Daca batalia cu PSD este, deja, clasica si fiecare partid se bazeaza pe un nucleu dur de alegatori, lucrurile s-ar putea complica in cazul formarii unui partid in jurul lui Dacian Ciolos. Conform cercetarilor sociologice cele mai recente, 53% din respondenti considera ca PNL a ajuns la putere odata cu instalarea Guvernului Ciolos – deci este foarte posibil ca noua formatiune sa ia din procentele PNL. O alta varianta vehiculata in cercurile PNL este cea potrivit careia Iohannis ar putea sa doreasca plasarea lui Ciolos in fruntea PNL, avand in vedere dificultatile presupuse de infiintarea si impunerea unui nou partid intr-un an de zile. ??
Cum spera PSD sa castige alegerile
De cealalta parte a baricadei, social-democratii au si ei in fata un an complicat, in incercarea de a reveni la guvernare in urma alegerilor parlamentare. PSD este un partid bazat, in special, pe accesul la resursele bugetare si experienta arata ca o decuplare prelungita de la rezervorul banilor publici genereaza nervozitate in partid.
Primul obstacol este de natura juridica, la finalul lunii ianuarie fiind programata pronuntarea in dosarul lui Liviu Dragnea, presedintele PSD fiind acuzat de fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea lui Traian Basescu. Dragnea a fost condamnat, in prima instanta, la un an de zile cu inchisoare. Mentinerea condamnarii cu suspendare nu i-ar creea probleme liderului PSD, cel care controleaza sanctiunile pe linie de partid pentru cei cu probleme penale. O eventuala pedeapsa cu executare ar pune, insa, PSD in situatia de a-si alege un nou lider.
Chiar si fara problemele din justitie, misiunea PSD in 2016 pare complicata. Asa cum mentionam, Constitutia ofera o marja larga de miscare presedintelui, in privinta numirii premierului, atunci cand scorul electoral este echilibrat. A dovedit-o Traian Basescu in mandatul sau, prin numirea unor premieri precum Calin Popescu Tariceanu si Emil Boc, desi PSD a ramas cel mai puternic partid. Abia cand USL a obtinut 66% in urma alegerilor, in 2012, Basescu a nominalizat un premier din partea acestei aliante. Cu alte cuvinte, PSD trebuie nu doar sa castige alegerile, ci sa obtina un scor cat mai mare, preferabil peste 50%, pentru a forta mana presedintelui.
Baronii locali raman de baza
Pentru a obtine un scor cat mai …
