Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat marți, că vânzarea accelerată a unor pachete minoritare de acțiuni, nu ocolește Bursa de Valori, ci se face prin Bursa de Valori şi a fost pusă pe listă ca soluție de rezervă în cazul în care nu reușim restructurarea a trei companii, un alt jalon unde România riscă pierderea a 70 milioane de euro. „PSD știa de toate aceste discuții”, a spus aceasta, ca reacție la moțiunea PSD-AUR care acuză că Guvernul Bolojan pregătește „ un tun la adresa patrimoniului public” prin listarea activelor strategice la companii de stat.
„Este încă o dovadă a faptului că această moţiune este o minciună, pentru că aţi avut acces cu toţii la documente şi sper că le-aţi prezentat public la posturile dumneavoastră de televiziune aşa cum erau prezentate şi aşa cum scria o listă exploratorie, fără asumare politică, pusă pe masa discuţiei în mod transparent. Dacă voiam să vindem ceva, să ascundem ceva, nu cred că făceam public acest lucru”, a spus Oana Gheorghiu.
„Vânzarea accelerată nu ocolește Bursa de valori”
Ea a răspuns apoi acuzațiilor din moțiunea de cenzură PSD-AUR în care se spune că Guvernul Bolojan „pregătește o operațiune care nu are nimic în comun cu interesul public, o acțiune opacă, în avantajul unor cercuri restrânse, orchestrată tocmai de către cei care trâmbițează transparența: pachete din companii strategice ale statului sunt scoase din circuitul transparent al pieței și direcționate, ocolind Bursa de Valori, prin mecanismul de plasare accelerată, către investitori selectați, în condiții stabilite discreționar, la prețuri mai mici decât cele reale”.
„Vânzarea accelerată nu ocoleşte Bursa de Valori, se face prin Bursa de Valori şi a fost pusă pe listă ca opţiune în cazul în care nu reuşim restructurarea a trei companii astfel încât să ne atingem jalonul. Am făcut o analiză profesionistă alături de AMEPIP şi alături de toţii stakeholderii din piaţa de capital, astfel încât să avem mai multe variante şi să aducem banii acasă. Faptul că pentru o zonă politică acest lucru nu contează şi banii românilor nu contează şi au pus această moţiune, dacă au pus-o, eu n-am văzut-o, dar dacă aşa sună, se bazează pe o minciună, pentru că documentele sunt publice. Şi oamenii care vor să afle adevărul pot să-l afle foarte uşor. Sper ca oamenii să citească, pentru că era clar o listă exploratorie, precizată încă o dată, în mod transparent.”, a declarat Oana Gheorghiu, la o conferinţa de presă organizată de Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Guvernul a recomandat vânzare accelerată la Hidroelectrica, Romgaz și Transgaz
Vicepremierul Oana Gheorghiu s-a referit practic la nota de informare prezentată public în data de 16 aprilie care conținea „o listă exploratorie” cu câteva companii care se pot califica pentru listarea pe Bursa de Valori București (BVB), cu pachete minoritare.
Documentul recomanda folosirea metodei ABB (Accelerated Bookbuilding sau Plasament Rapid), așa-numitul mecanism de vânzare accelerată a unor pachete de acțiuni minoritare la firme listate pe bursă, respectiv:
- Hidroelectrica, cu un pachet de 5 – 7% din acțiuni
- Romgaz, cu un pachet de 5-7 % din acțiuni
- Transgaz – maximum 5%. Condiția este corelarea cu proiectul Neptun Deep
Ce înseamnă vânzarea accelerată pe bursă
„Vânzarea accelerată versus o listare are avantaje și dezavantaje. O listare accelerată înseamnă că îmi aleg momentul când vând un pachet de acțiuni, și momentul acela este când prețul este sus și bursa este sus și cu un discount pe care pot să mi-l calculez și să consider că este avantajos, versus o listare cu pregatire, care înseamnă costuri de prelistare, costuri de studii de fezabilitate, costuri de a atrage investitori și care uneori pot fi suficient de mari. Și mai presupune un risc – nu știu ce se întampla la data la care eu am anuntat listarea. Poate piata se duce in jos”, a precizat marți Oana Gheorghiu.
Procedura ABB reprezintă o metodă rapidă de vânzare a unui pachet semnificativ de acțiuni, desfășurată de obicei în câteva ore sau maximum 1-2 zile. Este o procedură destinată investitorilor instituționali (fonduri, bănci), nu publicului larg, pentru a limita riscul de piață. Deoarece se vinde un volum semnificativ într-un timp extrem de scurt, tranzacția se realizează aproape întotdeauna la un discount față de prețul de închidere al pieței, dacă vorbim de firmele listate la bursă. Despre avantaje și dezavantajele ABB a scris aici analistul economic Adrian Negrescu.
Fostul vicepremier PSD Marian Neacșu știa din martie
„În 12 martie am trimis pe email la domnul vicepremier Neacșu și la ceilalți vicepremieri această „listă exploratorie” în care le ceream sa se întoarcă după discuții cu partidul cu feedback, dacă unele companii trebuie scoase sau dacă trebuie adăugate altele. Au existat și au participat la discuții miniștri și secretari de stat de la toate partidele în cadrul comitetului interministerial”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Restructurarea a trei companii de stat sau vânzare accelerată de acțiuni
Vicepremierul Oana Gheorghiu a dezvăluit marți că vânzarea accelerată de pachete de acțiuni a fost propusă de Guvern ca opţiune în cazul în care nu reuşim restructurarea a trei companii de stat pe care ne-am asumat-o prin jalonul 443 din PNRR.
Jalonul 443 din PNRR, Componenta 14 – Buna Guvernanță, stabilește termenul de 31 august 2026 pentru restructurarea sau listarea a cel puțin trei companii de stat cu parcurs ireversibil demonstrabil față de Comisia Europeană. Jalonul are o alocare de 70 milioane de euro.
România a propus Comisiei Europene restructurarea a trei companii: două de la transporturi (Tipografica CFR și de Telecomunicații CFR) și una din energie (Electrocentrale Grup).
„Am ales companiile pentru care calendarul ne permite să îndeplinim jalonul. Cele două companii despre care v-am spus la transporturi înseamnă fuziune, practic, ele sunt înglobate în companii, tot de la transporturi, mai mari, astfel încât să limităm costurile, să nu mai avem mai multe echipe de management, de contabilitate și toate cele. Electrocentrale Group este o companie mică, rolul ei nu este esențial, nu este strategic. În acest moment, veniturile companiei sunt din închirieri de clădiri”, a declarat Oana Gheorghiu în data de 16 aprilie la Guvern.
„PSD știa de toate aceste discuții”
Vicepremierul a revenit în conferința de marți de la Guvern în legătură cu cele 3 companii propuse spre restructurare, precizând că nu este cert dacă Executivul European va accepta că prin restructurarea acestor companii se îndeplinește jalonul 443.
„Am făcut o analiză pe cele 22 de companii din proiectul pilot, din care 3 se califică pentru a fi restructurate și e un proces în curs. Le-am trimis la Comisie să vedem dacă și din perspectiva Comisiei acestea pot fi considerate ca jalon îndeplinit. La noiembrie 2025 nu se făcuse nimic pe jalonul 443. Ne-am apucat de acest proiect pilot, am avansat cât am putut de mult și sperăm la 31 august trei companii să fie restructurate. Dar ce ne dorim noi este să ne asigurăm că și Comisia consideră aceste companii ca îndeplinit jalonul 443.”a declarat marți Oana Gheorghiu.
Ea a adăugat că vânzarea accelerată a unor pachete minoritare de acțiuni a fost propusă ca soluție de rezervă.
„Dintr-o măsură de precauție, să fim siguri că dacă vom afla de la Comisie și probabil în următoarele 2-3 săptămâni, Comisia ne va da un feedback pe lista noastră de restructurare și în cazul în care Comisia zice că noi nu considerăm că restructurând sau făcând o absorbție de două companii în cadrul CFR ați îndeplinit jalonul, avem o soluție de rezervă. Am pus-o ca o soluție de rezervă pe masa Guvernului.” a declarat marți Oana Gheorghiu.
Și când primim un răspuns?
„Probabil că în următoarele două-trei săptămâni. În săptămâna trecută, după ce am prezentat raportul care a trezit atâta emoție în spațiul public, am făcut cover-note cu Secretariatul General și cu AMEPIP și am transmis Comisiei Europene raportul Comitetului Interministerial cu cele 22 de companii și cu tot ce am muncit mai încă.
PSD știa de această soluție de rezervă pentru jalonul 443?
„PSD știa de toate aceste discuții. Au fost transmise vicepremierilor, între care este și domnului Neacșu, exact cu această solicitare de a ne întoarce în feedback. Asta în martie înainte să ajungem cu ele publice. Toată lumea știe la ce munceam și au participat în Comitetul Interministerial. Toată lumea din Guvern a atras pentru acest jalon. Faptul că este folosit în mod politic și pentru a distruge, efectiv este pentru a distruge țara, este cu atât mai trist. Pentru că toată munca asta a venit ca să atingem jaloanele și să aducem banii acasă.”, a mai declarat marți Oana Gheorghiu.
