Generalul Dan Paul Iamandi cere în instanță suspendarea deciziilor prin care în luna aprilie a fost înlocuit, după 8 ani, de la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Procesul se judecă la Iași, unde magistrații a două instanțe nu au reușit să stabilească cine are competență într-un astfel de caz și au cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție să decidă cine ar trebui să soluționeze procesul.
- În luna aprilie, generalul Dan Iamandi a fost detașat la o direcție a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), condusă de Raed Arafat. Decizia a fost luată de ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, care nu a comunicat public motivele.
- Contactat de HotNews, Cătălin Predoiu nu a dorit să comenteze demersul generalului Iamandi. El a spus că MAI a comunicat instanței documentele care conțin punctul de vedere al instituției, între care și raportul Corpului de control trimis la IGSU în octombrie 2025, după explozia din cartierul Rahova. Concluziile verificărilor nu au fost făcute publice de către minister.
- Fostul șef IGSU a reclamat judecătorilor că schimbarea din funcție prin detașare, „s-a realizat în mod nelegal” și că ordinul de ministru „nu respectă exigenţele unei juste şi temeinice motivări, care să poată justifica măsura dispusă”.
Acuzații de ingerințe politice
În procesul intentat la Iași Ministerului de Interne, generalul Iamandi cere suspendarea celor două ordine ale ministrului de Interne, respectiv cel prin care a fost detașat de la conducerea IGSU și cel prin care a fost numit noul inspector general al IGSU.
Avocatul său a invocat în instanță ingerința politică „inclusiv în aspectele militare” și a vorbit despre „miniștrii care schimbă comandanții ce nu mai corespund din punct de vedere politic”. Aceste date se regăsesc în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Iași, consultat de HotNews.
„Reclamantul nu a avut posibilitatea reală de a-și exprima un eventual refuz cu privire la detașare şi de a face dovada împrejurărilor care justifică un astfel de refuz. Acestuia i-a fost adus la cunoștință acest aspect pe data de 14.04.2026, la ora 16:04, cu aplicare imediată, fără a putea avea o întâlnire sau o notificare anterioară emisă de către Ministerul Afacerilor Interne. Pur și simplu a fost chemat la Serviciul Personal, punându-i-se în față acest ordin de detaşare, pentru a-l semna”, se menționează în documentele depuse în instanță de avocatul generalului.
„O formă de a înlătura pe cineva pentru că nu mai corespunde din punct de vedere politic”
Avocatul a susținut în fața judecătorilor că generalul Iamandi a fost detașat „pentru că nu mai corespunde din punct de vedere politic şi al ordinelor care îi sunt date”:
„A schimba comandantul suprem al acestei entități (IGSU n.r.) doar pe baza unui ordin care nu este motivat, fără a justifica necesitatea înlocuirii acestuia, nu este decât o formă de a înlătura pe cineva pentru că nu mai corespunde din punct de vedere politic, dar legea trebuie respectată. Numirea unui asemenea comandant trebuie să fie făcută de către prim-ministru și revocarea la fel. Detaşarea nu poate fi dispusă pentru că nu mai corespunde din punct de vedere politic şi al ordinelor care îi sunt date. (…) Condamnă ingerinţa politicului, inclusiv în aspectele militare. Acest comandant este una dintre persoanele care se prezintă în faţa președintelui României, fiind asimilat acelor comandați de unități militare care trebuie să răspundă 24/24 față de peședintele României și de prim-ministru. Miniştrii, care se schimbă şi care înlocuiesc persoane aşa cum voi ei şi cu cine vor ei, trebuie să respecte legea”.
Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede, la articolul 78: „Numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie în unităţile militare, cu excepţia funcţiilor publice în care numirea se face potrivit legii, precum şi detaşarea cadrelor militare în condiţiile art. 77 se fac, în timp de pace şi în timp de război, conform competenţelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale”. În cazul de față este vorba despre ministrul de Interne, pentru că IGSU este structură militară a MAI.
Fostul șef IGSU a reclamat maniera prin care a fost schimbat din funcție, susținând că „dacă nu mai corespundea din punct de vedere calitativ” în funcție „trebuia să-i fie adus la cunoștință un raport de activitate, să i se impute acele nerespectări ale legii și să fie înlocuit”.
„Această detaşare reprezintă practic o înlăturare în sens peiorativ din funcție și numirea unei alte persoane care corespunde din punct de vedere politic”, a completat avocatul lui Iamandi.
Ce spune Cătălin Predoiu
Juristul care a reprezentat Ministerul de interne în proces a precizat că s-a solicitat detașarea lui Iamandi la o structură „pentru desfășurarea unor misiuni care necesită experiența inspectorului general” și a invocat că prin mutare nu i-au fost afectate drepturile salariale.
Contactat de HotNews, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, nu a dorit să comenteze acuzațiile generalului Iamandi și nici motivele pentru care acesta a fost schimbat de la șefia IGSU. Predoiu a spus că Ministerul de Interne a comunicat instanței documentele care conțin punctul de vedere al instituției, inclusiv raportul Corpului de control trimis la IGSU în octombrie 2025, după explozia din cartierul Rahova.
Corpul de control a verificat managementul instituției în ultimii doi ani, eventuale nereguli financiare, gestionarea proiectelor europene, modul de desfășurare a misiunilor pompierilor, respectarea procedurilor operaționale și a structurii de comandă. Concluziile verificărilor nu au fost însă făcute publice de către MAI.
Judecătorii și-au pasat dosarul unii altora
Curtea de Apel Iași, acolo unde s-a adresat ințial Iamandi, a decis în 28 aprilie că nu este de competența sa să judece un astfel de caz. Instanța a invocat statutul de funcționar public al generalului și a decis că, „raportat la o decizie a instanței supreme”, este de competența tribunalului să judece un astfel de caz.
Prin urmare, dosarul a fost trimis la Tribunalul Iași. Judecătorii de acolo au susținut însă contrariul, motivând că, fiind un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, procesul trebuie să fie judecat de Curtea de Apel.
Fiind un conflict de competență între cele două instanțe, Tribunalul Iași a decis în 12 mai să trimită dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a stabili cine trebuie să soluționeze acest caz.
General cu patru stele Dan Iamandia condus Inspectoratul general pentru Situații de Urgență timp de 8 ani. El a fost considerat un apropiat al șefului DSU, Raed Arafat. Cei doi au colaborat în gestionarea intervențiilor din timpul pandemiei de COVID-19, a operațiunilor derulate în contextul războiului din Ucraina și a tragediilor de la Crevedia și Ferma Dacilor. Relațiile dintre Iamandi și Arafat s-au deteriorat în ultimul an, au precizat surse din interiorul IGSU pentru HotNews, în contextul dezbaterilor privind reorganizarea sistemului de urgență.
