Guvernul Ungariei se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a-și regândi planul de a opri acordarea vizelor de muncă pentru lucrători din afara UE, companiile și grupurile de afaceri avertizând că o interdicție bruscă ar putea afecta producția într-o piață a muncii deja tensionată, relatează Reuters.
Partidul Tisza al prim-ministrului Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai liderului de dreapta Viktor Orbán în urma unei victorii zdrobitoare la alegerile din 12 aprilie, a declarat că va opri, începând de luna viitoare, eliberarea de vize pentru lucrători din afara Uniunii Europene.
„Nu vom permite lucrătorilor străini să le ia locurile de muncă maghiarilor și să reducă salariile”, a scris Tisza în programul său politic, stârnind îngrijorare în rândul unora dintre cei mai mari investitori străini din Ungaria.
Șeful regional al companiei de recrutare Randstad a avertizat că o interdicție totală ar putea pune presiune pe companiile dependente de forța de muncă străină.
„O interdicție totală asupra lucrătorilor din afara UE nu ar fi viabilă pe termen lung”, a declarat Sándor Baja, directorul general al Randstad pentru Cehia, Ungaria și România, menționând că segmente importante ale forței de muncă din Ungaria urmează să iasă la pensie în următorul deceniu.
„Sper sincer că echipa ministrului economiei István Kapitány va permite ca raționalitatea economică să prevaleze în acest caz”, a declarat Baja vineri pentru Reuters.
Muncitorii din afara UE sunt importanți pentru producție și servicii în Ungaria
Lucrătorii străini reprezintă doar 2% din forța de muncă a Ungariei, potrivit statisticilor oficiale. Spre deosebire de Germania, Polonia sau Cehia, Ungaria nu a înregistrat un aflux semnificativ de refugiați ucraineni care să contribuie la susținerea pieței muncii.
Cu toate acestea, liderii din mediul de afaceri afirmă că anumite sectoare, precum producția și serviciile, depind în mod semnificativ de muncitorii străini.
Ákos Janza, președintele Camerei de Comerț Americane, a declarat că lucrătorii străini – atât din zona muncii calificate, cât și necalificate – reprezintă până la 20% din angajați în unele companii.
„Avem o companie membră care ar trebui să oprească un întreg schimb de lucru (fără lucrători străini)”, a spus Janza vineri, adăugând că acea companie activează în producție, un sector-cheie în Ungaria.
Baja a afirmat că ungurii sub 25 de ani, cei peste 55 de ani și locuitorii orașelor mai mici reprezintă un bazin neexploatat de aproximativ 400.000 de lucrători, însă constrângerile de mobilitate limitează măsura în care acest lucru ar putea reduce deficitul de forță de muncă.
Robert Keszte, șeful camerei de comerț germane din Ungaria, a avertizat că planul de oprire a vizelor ar afecta grav economia.
„În opinia noastră, economia ungară nu poate funcționa în prezent fără lucrători din țări terțe (din afara UE)”, a declarat el săptămâna trecută.
