Armata recunoaște, indirect, că unele contracte militare pot ajunge să nu mai fie semnate prin SAFE: „Protejare a interesului național”

„Un contract trebuie semnat atunci când oferă valoare, securitate și garanții adecvate pentru statul român, nu doar pentru a respecta un termen de calendar”, anunță Ministerul Apărării Naționale, cu referire la implementarea programului SAFE, într-un comunicat de presă.

Armata spune că nu renunță „la obiectivele programului SAFE”, dar că procesul de negociere și contractare poate ajunge să fie decalat și să depășească termenul limită pentru achizițiile SAFE – 31 mai.

„În ultimele săptămâni, structurile responsabile din cadrul ministerului au desfășurat un dialog intens cu parteneri industriali din state membre ale Uniunii Europene, în vederea identificării celor mai bune soluții pentru satisfacerea cerințelor operaționale ale forțelor armate și pentru consolidarea industriei naționale de apărare”, transmite MApN, după ce joi Comisia Europeană a anunțat că a aprobat planul SAFE pentru țara noastră – o finanțare de 16,68 de miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din UE, după Polonia.

În cadrul Programului SAFE (Security Action For Europe), Ministerul Apărării Naționale are în plan 21 de proiecte de înzestrare, cu o valoare estimată de aproximativ 9,6 miliarde de euro, în perioada 2026–2030. Dintre acestea, 10 proiecte sunt gândite ca achiziții comune cu alte state participante, iar 11 ca achiziții individuale ale statului român.

Pentru 16 proiecte militare în valoare 8,33 miliarde de Euro MApN a primit aprobarea Parlamentului la finalul lunii aprilie.

„Obiectivul principal nu este semnarea unor contracte într-un termen arbitrar”

„Procesul de negociere a unor contracte de achiziție de mare complexitate presupune însă verificarea conformității tuturor propunerilor tehnice depuse de companii cu specificațiile tehnice pentru achiziție și armonizarea unui număr semnificativ de clauze de contractuale, inclusiv juridice și financiare. În anumite cazuri, operatori economici au exprimat rezerve privind anumite cerințe tehnice solicitate de beneficiarii militari sau privind condițiile contractuale necesare pentru protejarea intereselor statului român”, transmite MApN.

Armata susține că „obiectivul principal nu este semnarea unor contracte într-un termen arbitrar, ci încheierea unor contracte sustenabile, echilibrate și avantajoase pentru România”.

„Acceptarea unor condiții contractuale insuficient protejate sau a unor soluții tehnice care nu răspund pe deplin nevoilor operaționale ar putea genera riscuri semnificative pe termen lung atât pentru capacitatea de apărare, cât și pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice”, potrivit MApN.

Armata, despre decalarea calendarului de contractare a achizițiilor militare

În acest context, eventualele decalări ale calendarului de contractare trebuie privite ca rezultat al unui proces riguros de negociere și de protejare a interesului național, nu ca o renunțare la obiectivele programului SAFE, transmite instituția.

„Responsabilitatea noastră este să livrăm capabilități militare credibile și sustenabile pentru Armata României, care îndeplinesc în totalitate cerințele tehnice necesare pentru îndeplinirea misiunilor. Un contract trebuie semnat atunci când oferă valoare, securitate și garanții adecvate pentru statul român, nu doar pentru a respecta un termen de calendar”, spune ministerul.

MApNmai spune că așteaptǎ ratificarea acordului SAFE de cǎtre Parlament, pentru a putea încheia contractele, „în condiții echilibrate și avantajoase pentru România”.

Achiziții militare de peste 9 miliarde de euro pentru Armată

Ministerul Apărării a stabilit o serie programe care valorează circa 9,6 miliarde de euro. Pentru 16 dintre aceste programe cu o valoare de 8,33 de milioane de euro, MApN a obținut recent aprobarea Parlamentului, în timp ce pe alte programe, precum achiziția de 231 sisteme cu 934 rachete Mistral, estimat la aproape 700 de milioane de euro, a primit aprobarea în trecut.

Din totalul de 8,33 de miliarde de euro, nu mai puțin de 5,69 de miliarde merg la compania germană Rheinmetall, pentru 7 programe distincte, cu grade diferite de localizare a producției în România. Cel mai mare contract pentru Rheinmetall, de 2,6 miliarde de euro, vizează mașini blindate de luptă pentru infanterie de tipul KF-41 Lynx ce ar urma să fie fabricate la Automecanica Mediaș.

Separat, MAI va gestiona achiziția de arme de asalt, pistoale și puști în diferite configurații, inclusiv viitoarea armă de asalt a Armatei. Contractul care presupune producția armelor în România, dar și a muniției, are o valoare de peste 800 de milioane de euro.

LISTA contractelor SAFE ale Armatei aprobate în 2026 (ultima coloană prezintă gradul de procuție locală)