Confruntare între un partid pro-european și unul controlat de un miliardar apropiat Rusiei la alegerile parlamentare din Armenia care se desfășoară duminică.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), 59,97% dintre alegători s-au prezentat la urne, adică aproximativ 1,5 milioane din cei circa 2,5 milioane de alegători. Votul în diaspora nu este permis.
Dacă niciun partid nu reuşeşte să obţină o majoritate în parlament, un al doilea tur va fi organizat în termen de nouă zile.
Sondaje contradictorii la ieşirea de la urne
Partidul Contractul Social al premierului armean pro-occidental Nikol Paşinian ar fi câştigat cu majoritate absolută alegerile legislative desfăşurate duminică, potrivit sondajelor la ieşirea de la urna comandate de acest partid, în timp ce sondaje independente susţin că, dimpotrivă, partidele de opoziţie ar obţine majoritatea absolută şi că formaţiunea lui Paşinian este într-adevăr pe primul loc, fără a fi însă majoritară, relatează agenţia de presă EFE, citată de Agerpres.
Astfel, în timp ce unele sondaje acordă partidului Contractul Civil o majoritate absolută, altele prevăd o victorie la limită a acestuia în faţa principalului partid de opoziţie, Armenia Puternică, condus de omul de afaceri ruso-armean Samvel Karapetian, aflat în arest la domiciliu.
Conform unuia dintre sondajele comandate de partidul de guvernământ Contractul Civil, acest partid ar obţine 56,7%, iar formaţiunea de opoziţie Armenia Puternică ar avea doar 17,5% din voturi.
În acest timp, unul din sondajele independente realizate de canalele locale Telegram indică o victorie pentru partidul lui Paşinian cu 32,7% din voturi, faţă de 29% pentru partidul Armenia Puternică şi 13,2% pentru blocul Armenia. Conform acestui sondaj, opoziţia, dacă ar forma o alianţă, ar obţine 52,9% din voturile exprimate duminică.
Prezență mare la urne
Până la ora locală 17.00, votaseră 48,9% dintre alegători, aproape de procentajul înregistrat pe durata întregii zile de votare la precedentele alegeri din 2021.
Nivelul de prezență la vot de 48,9% s-a înregistrat la ora locală 17.00, cu trei ore înainte de închiderea urnelor, informează JAM News.
În acest condiții, este probabil ca nivelul prezenței să depășească la final procentajul de la alegerile parlamentare din 2021 când, potrivit IFES Elections Guide, prezența a fost de 49,3%.
Partidul de guvernământ are nevoie de o victorie clară
Alegerile survin în contextul în care relațiile Armeniei cu Rusia au devenit o miză majoră a alegerilor, în condițiile în care Moscova a intensificat presiunile asupra micii țări din Caucazul de Sud prin impunerea de restricții asupra importurilor armenești și amenințările legate de creșterea prețurilor la petrolul și gazele rusești.
Partidul premierului Nikol Pashinian, Contractul Civil, care a făcut pași către Occident din 2018 încoace, se înfruntă cu trei partide de opoziție pro-rusești.
Contractul Civil era cotat în sondajele de opinie la 32% din optiuni, pe locul 2 fiind partidul pro-rus Armenia Puternică, ce înregistra în jur de 11%.
Un sprijin puternic pentru Pashinian i-ar da mandat să încheie negocierile de pace cu Azerbaidjan, cu care Armenia s-a aflat în război, cu intermitențe, de la finele anilor 80, precum și să normalizeze relațiile cu Turcia, un aliat cheie al regimului de la Baku, notează Reuters.
Alegerile sunt urmărite cu atenție în Europa, UE fiind dornică să capete un aliat în regiune după ce Georgia, vecina din nord a Armeniei, a deviat brusc de la calea pro-occidentală
Pashinian ar avea nevoie de o majoritate de două treimi în Parlament pentru a convoca un referendum care să schimbe Constituția țării, o solicitare esențială a Azerbaidjanului pentru semnarea unui acord de pace.
Pashinian s-a confruntat cu un val de critici ale opoziției care l-a acuzat că a capitulat în fața Azerbaidjanului, după războiul din 2023. Opoziția este condusă de Armenia Puternică, partid format anul trecut de către miliardarul Samvel Karapetian, care vrea să mențină țara aproape de Rusia, care-i furnizează energie și îi cumpără o mare parte din exporturi.
Karapetian a putut vota, deși a fost plasat în arest la domiciliu pentru că ar fi complotat pentru răsturnarea prin forță a guvernului, acuzații pe care le-a respins spunând că sunt motivate politic.
Cum s-a prăbușit încrederea în Rusia
Timp de zeci de ani, securitatea Armeniei s-a bazat pe alianța sa cu Rusia, oficializată prin aderarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).
Această arhitectură s-a prăbușit când Azerbaidjanul a lansat agresiunea din 2022-2023. A fost un atac direct împotriva teritoriului suveran al Armeniei și nu asupra regiunii disputate de cele două state precum în conflictele precedente. Peste 250 de kilometri pătrați din teritoriul suveran al Armeniei sunt încă sub ocupație azeră.
Deși era văzut drept un aliat de încredere, Moscova a găsit motive să nu intervină. „Rușii au reușit să găsească o modalitate de a evita diplomatic această situație”, a spus un politolog armean, care a cerut să nu i se menționeze numele.
Consecințele pentru opinia publică au fost dramatice. Rusia, care acum două decenii se bucura de o aprobare de peste 85–90% în rândul armenilor, este acum considerată o amenințare de aproximativ o treime din populație. „Este mai mult o chestiune de prudență, de pragmatism, de a nu provoca ursul”, a spus politologul, „mai degrabă decât de a împărtăși sentimente deosebit de pozitive față de Moscova”.
Cu toate acestea, Armenia rămâne strâns legată de Rusia în moduri care fac ca orice ruptură definitivă să fie periculoasă din punct de vedere strategic. Moscova controlează infrastructura esențială – căile ferate, energia – și rămâne un partener comercial dominant.
