Tot mai puțini angajați tineri aspiră la funcții de conducere. Vor exista și efecte. Dacă întreprinderile nu reușesc să formeze noi lideri și să încurajeze Generația Z să preia roluri manageriale, ar putea întâmpina dificultăți din ce în ce mai mari în menținerea performanței, relatează Euronews.
Pentru Generația Z, succesul profesional nu mai este definit de promovări. Mulți dintre ei acordă prioritate echilibrului dintre viața profesională și cea personală în detrimentul unor responsabilități mai mari și a programului de lucru prelungit.
Această tendință devine o provocare tot mai mare pentru companii, dintre care multe se confruntă deja cu dificultăți în dezvoltarea următoarei generații de lideri.
„Analizând studiile la nivel mondial, doar aproximativ 6% dintre membrii Generației Z doresc să ocupe funcții de conducere și să devină șefi. Pentru organizații și structurile acestora, aceasta reprezintă o problemă foarte mare”, a declarat pentru Euronews Tomasz Szklarski, director general al Enpulse și expert în implicarea la locul de muncă.
Potrivit expertului, reticența tinerilor angajați de a prelua roluri manageriale este determinată, în primul rând, de responsabilitățile tot mai mari pe care le implică aceste funcții.
Presiune pe manageri
În ultimii ani, numărul angajaților aflați în subordinea unui singur manager a crescut semnificativ, dimensiunea medie a echipelor dublându-se de la aproximativ șase la 12 persoane.
Această situație supune managerii unei presiuni din ce în ce mai mari. Pe de o parte, ei sunt responsabili în fața consiliilor de administrație și a conducerii superioare pentru îndeplinirea obiectivelor de afaceri. Pe de altă parte, se așteaptă ca aceștia să sprijine dezvoltarea, motivarea și bunăstarea unor echipe din ce în ce mai numeroase.
„Generația Z a cântărit cu atenție ce înseamnă echilibrul dintre viața profesională și cea personală, comparându-l cu sacrificiile necesare pentru a deveni șef. Tinerii pot vedea clar povara pe care o implică funcția de conducere. Un manager răspunde atât în fața superiorilor săi, cât și față de echipe din ce în ce mai numeroase, care necesită sprijin constant”, a afirmat Szklarski.
Cum va afecta asta Europa
Scăderea interesului pentru funcțiile de conducere nu reprezintă doar o problemă pentru companii în particular, ci o tendință globală care s-ar putea dovedi deosebit de dificilă pentru Europa, unde schimbările demografice duc deja la reducerea forței de muncă.
„Vor fi din ce în ce mai puțini oameni care lucrează, mai ales în Europa. Dacă nu formăm o nouă generație de manageri și nu pregătim oamenii să-și asume responsabilitatea pentru echipe, ne vom confrunta cu provocări din ce în ce mai mari în ceea ce privește menținerea eficienței organizaționale”, a avertizat expertul.
Deși inteligența artificială pătrunde tot mai adânc în lumea afacerilor și automatizează numeroase sarcini, Szklarski consideră că aceasta nu va rezolva problema deficitului de manageri.
