Deși la începutul cursei este agreat un anumit preț, unele platforme digitale de transport alternativ modifică unilateral prețul final al cursei, arată un raport al Consiliului Concurenței, publicat în aprilie 2026 și citat de Snoop. Uber nu infirmă: „utilizatorii văd în aplicație un tarif estimat în avans”.
- În România, în anul 2023, 5,4 milioane de curse au înregistrat la finalul cursei un tarif modificat față de cel afișat la solicitarea cursei, fără acordul clientului, arată raportul Consiliului Concurenței. Iar în primul semestru al anului 2024, alte 3,5 milioane de curse au fost în aceeași situație.
- „Un comportament astfel generalizat poate fi considerat chiar abuziv”, susțin autorii raportului.
- „Și șoferii, și clienții pierd. Doar operatorii câștigă”, afirmă un șofer de ridesharing din Constanța.
- Bolt a răspuns că cifrele „vizează întreaga industrie, nu exclusiv platforma Bolt”, iar în cazul lor cazurile de tarif modificat „ sunt rare și în scădere față de perioada analizată (2023–2024)”.
- Snoop continuă seria despre cum funcționează operatorii de ridesharing, după ce am arătat în două episoade cum evaziunea fiscală este întreținută, la nivelul statului, prin legislație, și cum sunt implicați politicienii locali în această schemă.
Comanda unei curse auto cu ajutorul platformelor digitale a devenit o rutină pentru mare parte din români. Succesul transportului alternativ, cunoscut ca ridesharing, care a crescut an de an în România și a acaparat tot mai mult din transportul clasic, în regim taxi, mai ales în orașele mari, s-a bazat în principiu pe transparență totală a prețului și a rutei, pe plata digitală integrată. Dar și pe disponibilitate, rapiditate și selecția prin rating a șoferului și a autoturismului.
Un raport al Consiliului Concurenței, publicat în aprilie 2026, arată însă că exact acest pilon – transparența prețului – nu a funcționat mereu așa cum promit platformele. Studiul a analizat anul 2023 și primul semestru din 2024.
Diferențe între prețul afișat inițial și prețul final
Printre concluziile prezentate în document, una îi vizează în mod direct pe clienții aplicațiilor de transport alternativ. Și se referă la situațiile în care există diferențe între prețul prezentat de aplicație la selecția cursei și prețul final, preț de care clientul află doar dacă se uită în factura emisă prin intermediul platformei sau dacă își verifică extrasul de cont folosit în aplicație.
Consiliul Concurenței spune clar că e vorba despre o majorare a prețului final, folosind chiar termenul de „suprataxare”. Dar fără a preciza cuantumul majorării: un leu, 2 lei sau mai mulți.
Bolt și Uber, principalii vizați în raportul Consiliului Concurenței. Controlează 90% din piața totală din România, fiind un duopol detașat.
Bolt deține o cotă de 50%, Uber se situează la peste 35%, restul fiind împărțit între platforme secundare.
Dintre orașele mari, Bucureștiul rămâne cea mai mare piață, 80% din cei 2,2 milioane de locuitori, inclusiv zona metropolitană folosind frecvent aplicațiile de ridesharing și generând milioane de curse anual.
Aproape 9 milioane de curse cu tarife schimbate, fără acordul clientului
Situațiile nu sunt izolate. Este vorba despre multe cazuri. De ordinul milioanelor.
„Deși la începutul cursei este agreat un anumit preț, datele analizate arată că, în fapt, în foarte multe situații, unele platforme modifică unilateral prețul final al cursei. În România, în anul 2023, aproximativ 5,4 milioane de curse au înregistrat la finalul cursei tariful modificat față de cel afișat la solicitarea cursei, fără acordul clientului anterior efectuării modificării și, implicit, fără solicitarea vreunui acord anterior retragerii banilor din cont în cazul curselor plătite prin aplicație. În primul semestru al anului 2024, alte peste 3,5 milioane de curse au fost în aceeași situație”, susține Consiliul Concurenței în Raport.
Interesant este faptul că în Raportul preliminar, publicat cu un an înainte, în iulie 2025, Consiliul Concurenței a spus că au fost constatate mai multe cazuri. În total, 16 milioane de curse suprataxate:
- în anul 2023, peste 10 milioane de curse;
- în primul semestru din 2024, alte 6 milioane de curse s-au aflat în aceeași situație.
Autoritatea susține însă că studiul preliminar includea toate cursele cu preț modificat la final, indiferent de motiv (inclusiv modificări cerute și acceptate explicit de pasager, ca, de pildă, schimbarea destinației). Ulterior, Consiliul a cerut platformelor date rectificate și a izolat doar cazurile în care modificarea de tarif s-a tradus efectiv într-o debitare din contul pasagerului fără acordul lui. Așa a rezultat cifra finală de 8,9 milioane de curse.
Ambele documente subliniază cazurile în care majorarea prețului final se face cu consimțământul clientului: „când are loc o modificare a destinației, acțiune inițiată de pasager în aplicație. Cele mai multe platforme afișează, în acest caz, prețul final și acesta trebuie acceptat de pasager explicit înainte de continuarea cursei”.
Motivele pentru „suprataxarea” fără consimțământ
Dar sunt prezentate și situațiile în care „suprataxarea care se face prin retragerea sumelor din contul cardului introdus de către client în aplicație” nu are acceptul clientului:
- când șoferul modifică destinația: „cele mai multe platforme nu afișează, în acest caz, prețul final, nu i se cere acordul, iar pasagerul vede abia la finalul cursei suma totală care i-a fost deja retrasă din cont”;
- când traseul e mai lung decât cel estimat de platformă „fără a face diferența între modificarea lungimii traseului prin alegerea unei rute mai lungi de către pasager sau de către șofer, fără acordul pasagerului”;
- când cursa durează mai mult decât timpul estimat inițial – chiar dacă aplicația nu ia „deloc în calcul” traficul la momentul estimării, „deși, în prezent, există tehnologia necesară”. Condițiile de trafic neprevăzute (greve spontane, vreme nefavorabilă, accidente etc.) pot duce la recalcularea automată a cursei, iar pasagerul vede noul preț abia la sfârșitul cursei, după ce i-au fost luați banii.
Consiliul Concurenței concluzionează sec: „creșterea tarifului cursei după acceptarea plății de către pasager și debitarea automată a contului acestuia, fără acordul explicit al pasagerului, poate reprezenta atât o încălcare a normelor ce țin de protecția consumatorilor, sau chiar, în anumite condiții, un abuz de poziție dominantă în sensul art. 6 din Legea concurenței”.
Cum este „estimat” tariful
Dincolo de modificarea tarifului în timpul cursei, raportul Consiliului Concurenței atrage atenția că cele mai multe platforme de ridesharing estimează tariful unei curse exclusiv în funcție de distanța în kilometri. Asta, deși există tehnologii care permit o estimare corectă, în timp real, a duratei unei curse, fiindcă țin cont de trafic, accidente, străzi închise, lucrări etc.
Snoop a discutat subiectul tarifelor majorate după acceptarea cursei de către client și cu un șofer Uber/Bolt. Rareș Dima e din Constanța și lucrează în transportul alternativ de mai mulți ani. A confirmat că există multe curse al căror tarif final e mai mare decât cel inițial și a explicat și de ce se întâmplă asta.
„Chiar aș spune că 70-80% din curse au întotdeauna cel puțin o durată mai mare și cu 50%. Deși ne încurajează să folosim Waze sau alte aplicații externe pentru navigarea prin oraș, platformele de ridesharing au propriul sistem când calculează timpul estimat. De pildă, o cursă care, la început, este estimată la 6-7km și 15 minute, pe Waze să arate de 7 km și 25 minute. Pentru că aplicațiile de ridesharing nu iau mai niciodată în considerare traficul, fiindcă nu au instrumente interne care să le permită să calculeze asta”, mărturisește Rareș Dima.
Șofer: „Cei care prosperă sunt platformele”
Consecința, potrivit raportului, dar și a șoferului de ridesharing din Constanța, îi afectează atât pe pasageri, cât și pe șoferi.
„Aplicațiile calculează mai mereu greșit distanța și timpul estimat pentru ca clientul să creadă că ajunge mai repede și mai ieftin, pentru ca șoferul să creadă că primește o sumă corectă per km/minut. În realitate, ambii ajung să sufere, iar cei care prosperă sunt platformele”, spune Rareș Dima.
Este și concluzia raportului din aprilie. Sistemul ineficient de calculare a duratei/distanței curselor, pe care îl au operatorii de ridesharing, ajunge să creeze nemulțumiri și pierderi financiare atât pentru clienți cât și pentru șoferi.
„(…) prin urmare, platformele de intermediere a serviciilor de transport alternativ care nu au această actualizare, ar trebui să își modifice sistemul informatic astfel încât estimările ce vizează durata cursei și durata de așteptare a autovehiculului de către client să fie reale, adaptate la momentul în care se solicită cursa” – extras din raport
Aceleași estimări greșite duc adesea și la anulări costisitoare pentru pasageri.
Anularea curselor – doar clienții sunt penalizați
Raportul Consiliului Concurenței arată că toți operatorii taxează pasagerii pentru anulare, dar niciunul nu taxează șoferii. Taxele de anulare pentru clienți sunt fie fixe (începând de la 10 lei/cursă), fie reprezintă un procent din valoarea cursei (între 30% și 100% din sumă).
Pasagerii pot anula gratuit o cursă în primele 2-5 minute de la plasarea comenzii. Există situații în care, deși șoferul întârzie, clientul este taxat dacă anulează după acest interval minim.
Pe o singură platformă, în 2023, s-au încasat aproximativ 3 milioane de lei de la pasageri doar din taxe de anulare.
Raportul notează explicit stimulentul: șoferii sunt încurajați să anuleze curse nerentabile sau să-și determine clientul să anuleze, tocmai pentru că nu riscă nimic financiar.
Citește continuarea pe Snoop.ro și vezi cum răspund Uber și Bolt.
