Autoritățile române au desfăsurat, săptămâna aceasta, o serie de operațiuni pentru devierea Dunării, cu scopul de a menține în funcțiune măcar o unitate a centralei nucleare de la Cernavodă, după ce una a fost oprită din cauza debitului scăzut al Dunării. În urmă cu două luni însă, niciuna dintre cele două unități nu au funcționat timp de 20 de zile.
- Cele două reactoare nucleare de la Cernavodă asigură circa 20% din necesarul de consum național.
Timp de trei săptămâni, din 10 mai până pe 30 mai 2026, cele două unități ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost oprite simultan.
Pe 4 mai 2026, Unitatea 2 s-a deconectat automat de la rețea, în urma unei defecțiuni la un separator electric. Pe 10 mai, Unitatea 1 a intrat în oprirea planificată.
Până în 30 mai, când Unitatea 2 a fost resincronizată la SEN, ambele unități au fost simultan indisponibile. Unitatea 1 a fost reconectată ulterior, pe 5 iulie, după finalizarea opririi planificate.
Operatorul Transelectrica transmitea atunci că oprirea ambelor reactoare „generază o presiune considerabilă asupra sistemului energetic național”.
Fiecare dintre unități are o capacitate de 700 MW, astfel că aproximativ 1.400 MW au lipsit timp de trei săptămâni din sistem. Cele două reactoare asigură circa 20% din necesarul de consum național.
Care este diferența față de luna mai
Potrivit rapoartelor zilnice ale Transelectrica, în luna mai, consumul mediu era mai scăzut față de cel de acum. Dar și producția totală era mai scăzută, fiind acoperită în mare parte de către energia hidro. În cele trei săptămâni din luna mai, consumul mediu era de circa 5.000 MW, ajungând în unele zile și peste 5.500 MW. Producția era în medie de circa 4.500 MW, depășind în unele zile spre 5.000 MW. Din aceasta, aproximativ 1.700 MW reprezenta energia hidro.
Acum, România produce mai puțină energie hidro, deoarece debitul scăzut al Dunării a afectat activitatea hidrocentralelor de la Porțile de Fier. Astfel, producția hidro medie zilnică este circa 1.100 MW, la care se adaugă cea pe cărbune, pe gaz și energia regenerabilă. Consumul mediu ajunge la aproape 6.000 MW, iar producția este de aproximativ 5.500 MW.
Debitul scăzut al Dunării a provocat, zilele acestea, reducerea la jumătate a producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier. Pe partea românească, amenajarea hidroenergetică de la Porțile de Fier are o putere instalată de peste 1.400 MW, adică aproximativ cât cele două unități de la Cernavodă.
Dunărea a început să crească
Nivelul Dunării a început să crească în Ungaria după ce a atins minime record, a anunțat joi premierul Péter Magyar, potrivit 24.hu. Acesta spune că nu mai este nevoie de reducerea voluntară a consumului.
În România, însă, premierul român încă vorbește despre situație de criză. Nivelul Dunării asigură funcționarea timp de patru-cinci zile a reactorului de la Cernavodă rămas în funcțiune dacă debitele vor scădea în continuare cu până la trei centimetri pe zi, a declarat vineri premierul interimar Ilie Bolojan, potrivit Agerpres.
„Ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi, pentru ca să încercăm să direcționăm prin măsuri de criză, prin partea de dragaj, prin scufundarea unor barje, prin eliminarea unor obstacole naturale, în așa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în țară, pe brațul care aprovizionează centrala de la Cernavodă cu apă de răcire să avem un debit mai mare”, a declarat Bolojan la RFI România, întrebat cât mai rezistă Centrala nucleară de la Cernavodă.
Consum mai mic față de alți ani
Guvernul a aprobat joi un act normativ pentru reducerea consumului la consumatorii industriali. Este un plan care garantează protecția consumatorilor casnici în caz de criză energetică, indiferent de cauza acesteia (criză de combustibil, greve, pandemie, secetă, cutremur sau conflict militar), potrivit proiectului de Hotărâre.
Elaborarea planului este o obligație a României ca stat membru al UE. Adică, trebuia oricum elaborat, conform Regulamentului (UE) 2019/941, pentru a fi evitată o procedură de infringement de către Comisia Europeană.
România nu se află încă în situația în care să fie limitat forțat consumul, acesta fiind asigurat din producția internă și importuri.
Miercuri seara, la ora 21:00, în plină caniculă, România consuma circa 7.600 MW în rețea, potrivit datelor Transelectrica. Comparativ cu alți ani, în perioadele de caniculă, acest consum este chiar scăzut. Aceasta și în condițiile în care a crescut semnificativ capacitatea de stocare a energiei la prosumatori, în ultima perioadă, ajungându-se la o capacitate instalată de aproape 1.000 MW de la circa 600 MW la sfârșitul lui 2025.
De exemplu, valurile de caniculă din iulie 2024 au dus vârfurile de seară ale consumului la 8.600 MW, cu 1.000 MW mai mult decât acum. Un record pe timp de vară a fost atins pe 30 iunie 2021, când consumul a ajuns la 8.656 MW.
Recordurile de consum sunt iarna
Însă maximul istoric a fost înregistrat iarna, potrivit datelor Transelectrica. Cel mai mare consum instantaneu de energie electrică a fost consemnat în luna ianuarie 2017, având o valoare de 9.930 MW. În ianuarie 2021, consumul a depășit 9.500 MW, fiind considerat atunci un record al ultimilor ani.
De asemenea, în ianuarie 2026 s-a ajuns la un consum de 9.300 MW, fiind considerat un record al ultimilor cinci ani.
Și în ceea ce privește importurile, România se află departe de recorduri. Miercuri seara, în jurul orei 21:00, România importa 1.800 MW, în condițiile în care producția era de 5.800 MW, iar consumul, de 7.600 MW. De altfel, în aceste zile, importurile sunt în jurul valorii maxime de 2.000 MW.
Capacitatea maximă de import este de peste 3.000 MW. De exemplu, în decembrie 2024, România a importat cantități record de electricitate, de peste 3.000 MW.
