Studiul privind calitatea sarii face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: „Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastraa”.
Prin aceasta campanie, Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar si grasimi si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.
Sarea pentru consum alimentar uman este un produs cristalin in a carui compozitie predomina clorura de sodiu (NaCl), obtinuta prin extragere din depozitele naturale subterane sau din apa de mare. Sarea iodata este sarea destinata consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara, la care s-a adaugat iod, sub forma de iodat sau iodura de potasiu.
Continutul de NaCl din sarea utilizata pentru iodare nu trebuie sa fie mai mic de 97%.?
Obligativitatea folosirii sarii iodate atat pentru consumul uman, cat si in hrana animalelor si in industria alimentara a fost decisa in anul 2002 printr-o Hotarare de Guvern. Timp de 2 ani, pe teritoriul Romaniei au fost interzise importul in vederea comercializarii, precum si productia si comercializarea de sare neiodata pentru utilizarea in alimentatia omului, hrana animalelor si in industria alimentara. Din? anul 2004 s-a permis comercializarea sarii neiodate numai prin reteaua de magazine PLAFAR, magazine naturiste si farmacii, in segmentul produselor care nu necesita retete pentru achizitionare, ambalata in cantitati ce nu depasesc 0,5 kg, obligatie care a ramas valabila si in prezent.
De la 1 mai 2004 a intrat in vigoare modificarea HG nr. 568/2002 in privinta eliminarii obligativitatii folosirii sarii iodate din hrana animalelor si din industria alimentara, cu o singura exceptie, si anume folosirea acesteia numai la fabricarea painii. O noua modificare a acestui act normativ in privinta folosirii sarii iodate s-a realizat in anul 2006, cand a devenit obligatorie si la fabricarea produselor de panificatie. In prezent, multi producatori din industria alimentara folosesc sarea iodata si in alte ramuri ale industriei, cu toate ca acest lucru nu mai este obligatoriu decat pentru industria painii si a produselor de panificatie, fapt ce poate genera probleme de sanatate consumatorilor.
Initial, sarea iodata trebuia sa contina 20 ? 5 mg iod/kg de sare, respectiv 34 ? 8,5 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 26 ? 6,5 mg iodura de potasiu/kg de sare.?Din martie 2007 s-a modificat procesul de iodare a sarii astfel: „Sarea iodata trebuie sa contina 30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 39,2 iodura de potasiu/kg de sare. Se admite ca limita minima un continut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodura de potasiu/kg de sare, iar ca limita maxima un continut de 40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodura de potasiu/kg de sarea”.? Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) a achizitionat, in prima parte a lunii decembrie, a.c., 25 sortimente de sare din marile structuri comerciale (hipermarketuri / supermarketuri), fabricata/distribuita de 16 agenti economici, cu gramajul cuprins intre 90 g si 1000 g, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor. Au fost analizate sortimente de sare fabricate/distribuite de catre: Societatea Nationala a Sarii Salrom – Salina Cacica Suceava, Societatea Nationala a Sarii Salrom – Salina Targu Ocna, Societatea Nationala a Sarii Salrom – Salina Slanic Prahova, SC Astron SRL, SC Pirifan Distribution SRL, SC Marathon Distribution Group SRL, SC Defne Selos SRL, SC Melaz Trading Company SRL, SC SanoVita SRL, SC Compania Indiilor Orientale Prod SRL, SC Kamis Condimente SRL, SC Kotanyi – Austria, SC Benten Medical SRL, SC Romania Hypermarche SA, SC Solaris Plant SRL si SC Bio Logistic&Distribution Partener SRL. Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC Romania, coordonata de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Sarea comercializata in Romania provine din urmatoarele tari:
n 40% din sortimentele analizate sunt importate din Grecia
n 24% din sortimentele analizate sunt produse in Romania
n 8% din sortimentele analizate sunt importate din Pakistan
n 8% din sortimentele analizate sunt importate din Austria
n 4% din sortimentele analizate sunt importate din Turcia
n 4% din sortimentele analizate sunt importate din Belarus
n 4% din sortimentele analizate sunt importate din Polonia
n 4% din sortimentele analizate sunt importate din Italia
n 4% din sortimentele analizate sunt importate din Israel
Sortimentele de sare analizate sunt urmatoarele:
n Sare iodata alimentara de masa recristalizata – Salina Cacica;
n Sare de masa iodata – Olympia;
n Sare marina iodata – Ilida;
n Sare de mare iodata cu verdeturi de Provence – Pirifan;
n Sare de mare grunjoasa, iodata cu piper – Pirifan;
n Sare de masa iodata extra fina recristalizata – Defne;
n Sare iodata alimentara de masa gema extra fina – Salina Slanic Prahova;
n Sare de mare naturala iodata pentru gatit si masa – Hera
n Sare de mare fina iodata pentru bucatarie – Niki
n Sare de mare fina iodata – SanoVita
n Sare fina iodata – Himalaya
n Sare de mare iodata semigrunjoasa – Ilida
n Sare de masa iodata extra fina – Xion
n Sare de mare iodata – Kamis
n Sare de mare iodata (granule) – Dora
n Sare de mare iodata – Orient
n Sare de mare naturala iodata – Kalas
n Sare de mare iodata – CIO
n Sare de mare iodata – Kotanyi
n Sare de mare lichida – Pic de sare
n Sare de mare iodata fina – Cora
n Sare roz de Himalaya cristale neiodata – Solaris
n Sare gema fina alimentara neiodata – Solaris
n Sare neiodata – Naturalia
n Sare de mare iodata grunjoasa – Natur All green
In functie de gramaj, situatia se prezinta astfel:
n 90 g – 8% din sarea analizata;
n 92 g – 4% din sarea analizata;
n 110 g – 4% din sarea analizata;
n 150 g – 4% din sarea analizata;
n 180 g – 4% din sarea analizata;
n 200 g – 8% din sarea analizata;
n 250 g – 8% din sarea analizata;
n 280 g – 4% din sarea analizata;
n 400 g – 4% din sarea analizata;
n 500 g – 28% din sarea analizata;
n 1000 g – 24% din sarea analizata;
Sarea neiodata are termen de valabilitate nelimitat (8% dintre produsele analizate), in timp ce la sarea iodata termenul de valabilitate variaza intre 1 an si 20 de ani, in functie de substantele chimice adaugate in procesul de iodare a sarii, astfel:
n La 24% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 3 ani;
n La 20% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 1 an;
n La 16% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 2 ani;
n La 12% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 5 ani;
n La 8% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 4 ani;
n La 8% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 6 ani;
n La 4% dintre produsele analizate, termenul de valabilitate este de 20 ani;
In concluzie, aceste variatii ale termenului de valabilitate demonstreaza toxicitatea sarii iodate, data de substantele chimice adaugate in procesul de iodare a sarii.
Romanii consuma zilnic de 2-3 ori mai multa sare a”iodataa” decat cantitatea recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), care este de 5 grame de sare. Acest consum ridicat de sare explica rata ridicata a hipertensivilor- circa 40% din populatia adulta a tarii noastre – precum si numarul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare si atacurile cerebrale.
La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:
n Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
n Identificarea substantelor chimice si a aditivilor alimentari utilizati in procesul de iodare a sarii, care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.
Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip deprodus pentru prezentarea unor puncte de vedere.
In procesul industrial de iodare a sarii se folosesc urmatoarele substante chimice: iod, iodat de potasiu, iodura de potasiu, carbonat de sodiu, carbonat de magneziu, ferocianura de potasiu.
Din analizarea sortimentelor de sare a reiesit ca in procesul de iodare a sarii substantele mentionate mai sus se regasesc dupa cum urmeaza:
n La 52% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodatul de potasiu;
n La 40% din tipurile de sare analizate s-a folosit ferocianura de potasiu;
n La 36% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodul;
n La 32% din tipurile de sare analizate s-a folosit carbonatul de sodiu;
n La 28% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodura de potasiu;
n La 4% din tipurile de sare analizate s-a folosit carbonat de magneziu.
Identificarea substantelor chimice si a aditivilor alimentari utilizati in procesul de iodare a sarii, care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.
In cele 25 de produse analizates-au identificat 6 tipuri de substante si aditivi alimentari, dupa cum urmeaza: iod, iodat de potasiu, iodura de potasiu, carbonat de sodiu, carbonat de magneziu si ferocianura de potasiu.
n Iod – este un element chimic utilizat, printre altele, in scopuri nutritionale si medicinale. Iodul este intalnit in organismul uman in …
