Din cauza legislatiei proaste din domeniu, a retrocedarilor haotice, dar si din vina proprietarilor, in acest moment, Romania are 478.000 de hectare de padure care nu se afla in administrarea nici unui ocol silvic, fiind practic neprotejate.
In urma cu sapte ani, intr-o zi de sfarsit de decembrie, sute de oameni din comuna Apele Vii, judetul Dolj, si-au luat topoarele la spinare si-au pornit spre padurea de la marginea satului. Mai ceva ca un stol de lacuste, au impanzit codrul. Unul cate unul, arborii cadeau sub lamele ascutite.?
La Comisariatul de Regim Silvic si Cinegetic Valcea s-a dat alarma. Padurari si inspectori silvici s-au urcat in masini si-au pornit spre Apele Vii, unde localnicii pusesera gand rau codrului.
„Daca nu interveneam, taiau toata padurea de 2.000 de hec?tare. Intr-o singura zi, intre Craciun si Anul Nou, cand toata lumea sta sa-si taie porcul sa-l manance, s-au apucat sa taie. Toata comuna a iesit la taiat. Cu carute, cu masini, cu remorci, cu tractoare. Au ras 300 de hec?tare. Era padurea lor, le fusese retrocedata, si au zis c-o taie ca sa nu li-o fure altii”, povesteste Gheorghe Dinuca, inspector-sef adjunct al Comisariatului de Regim Silvic si Cinegetic Valcea. Cu acest exemplu raspunde oficialul la intrebarea privind riscurile la care sunt expuse cele 38.000 de hectare de padure neadministrate din judetul Valcea. Cifrele din primul semes?tru al anului 2015 fac o radiografie neagra a jafului: din cei 918 mc furati in judet, 915 mc au fost extrasi din zone neadmi?nistrate. Taierile neautorizate sunt realizate fie de proprietari, fie de hotii de lemn, care stiu care sunt zonele vulnerabile.
La nivelul intregii tari, 478.000 de hectare de padure nu se afla in momentul de fata sub administrarea vreunui ocol silvic. Adica o suprafata de 20 de ori mai mare decat cea a Bucures?tiului. Astfel, peste sapte procente din intreg fondul forestier national de 6,5 milioane de hectare sunt nepazite si extrem de expuse taierilor ilegale.
„Volumul identificat al taie?rilor ilegale pe aceste tere?nuri forestiere este de cel putin 5-6 ori mai mare decat media in suprafetele administrate”, transmit oficialii Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor intr-un raspuns trimis Roma?niei libere.
Prapad creat de stat, pret platit de padure
Valcea ocupa primul loc in clasamentul judetelor cu cele mai mari suprafete de paduri nepa?zite. A doua pozitie e ocupata de Arges (33.200 hectare), iar pe locul trei se afla Bacau, cu 32.600 de hectare.
„Sunt foarte multe suprafete care au fost predate la Legea 18, in urma cu mai bine de 20 de ani. Dintre proprietarii pusi in posesie la acea data intre timp mare parte au decedat si nu s-au dezbatut succesiunile, deci nu avem informatii despre proprietarii actuali”, explica Daniel Coroama, inspectorul-sef al Comisariatului? de Regim Silvic si Cinegetic Suceava, care are in grija padurile din Bacau, Sucea?va, Botasani, Iasi si Neamt.
Primul Cod Silvic de dupa Revolutie a aparut in anul 1996, fiind primul act legislativ care reglementa? situatia taierilor ilegale. Pana la acel moment, nimic nu-i impiedica pe cei improprietariti in 1991 sa taie dupa bunul plac.?
Acest aspect este blamat si de ultimul raport al Curtii de Conturi, din anul 2013: a”Legislatia silvica s-a dezvoltat defazat in raport cu retrocedarile de terenuri forestiere. Perioade lungi, padurile retrocedate au ramas fara administrare, iar atunci cand a inceput sa se elaboreze legislatia specifica nu a existat o viziune unitara. Rezultatul a fost o legislatie lacunara si incoerenta, care nici astazi nu corespunde unor cerinte fundamentale ale domeniului silviculturii. Situatiile create (faptul implinit) au devenit obstacole greu de trecut in perspectiva unei viitoare restructurari, pretul incoerentei si lipsei de determinare a fost platit de padure”.
Atat cele 2.000 de hectare din Apele Vii, cat si restul pana la 38.000 in Valcea si totalul de 478.000 de hectare neadministrate la nivelul tarii sunt paduri private, retrocedate in ultimii 25 de ani. Punerea in posesie a celor carora li s-au confiscat paduri in comunism s-a facut haotic, prin legi consecutive puse in aplicare prost.
a”Retrocedarile de paduri s-au facut in trei etape. Prima data s-a dat Legea 18, cu dreptul de pana la un hectar. Dupa aceea s-a dat la Legea 10, pana la 10 hectare. Si ultima data, Legea 247. Dar primele legi nu le-au dat suprafetele unde au avut, ci unde s-a nimerit. Si a venit Legea 247 si a zis sa se dea pe vechile amplasamente. Dar vechile amplasamente erau deja ocupate de altii. Si asa au inceput mii si mii de procese, a fost haos”, explica Dinuca.
Raportul Curtii de Conturi ii da dreptate: a”Legile de retrocedare elaborate in trepte, confuze si lipsite de viziune au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile etc., au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate si au condus la o fragmentare a proprietatii forestiere mult mai mare decat cea exis?tenta inainte de nationalizarea padurilor”.
Dupa restituire, majoritatea micilor proprietari de terenuri forestiere nu au incheiat cu un ocol silvic autorizat un contract de administrare si asigurare de servicii silvice, prin care sa fie asigurata paza si integritatea padurii, desi legea ii obliga. O parte dintre ei au ales castigul cel mai rapid: au taiat tot.
a”Dupa aplicarea legilor fondului funciar, multi proprietari pusi in posesie cu padure, fie ei persoane fizice sau juridice, nu au urmarit decat beneficiul imediat prin vanzarea lemnului, provenit, in foarte multe cazuri, nu numai din taieri ilegale (furturi de arbori), dar si din taieri fara drept (taieri neauto?rizate practicate chiar de proprietari sau cu acordul acestora). Dupa taiere, aceiasi proprietari nu mai sunt interesati de incheierea contractelor de administrare sau de asigurare servicii publice si ignora obligatia de a reimpaduri, cu toare riscurile de a suporta sanctiuni penale”, transmit oficialii Ministerului Mediului.?
Cand codrul este bun electoral
Cazul raderii de pe fata paman?tului a 300 de hectare intr-o singura zi in comuna doljeana nu ar fi fost posibila fara complicitatea autoritatilor locale. Acestora le reproseaza autorita?tile silvice tolerarea taierilor fara drept.
a”Daca o caruta trece plina cu lemne prin comuna, nu vede politistul din sat? Nu afla primarul? Nu se poate taia fara sa stie ei. Primarii inchid ochii sa nu-si piarda alegatorii, padurea e folosita ca o sursa de voturi.,” reproseaza Dinuca.
Legea spune ca, odata ce proprietarii isi castiga drepturile, obligatia de a imparti padurea revine primariilor.
a”Tot ce se intampla acum este opera modului in care s-a facut retrocedarea acestor paduri. Haotic, pe preferinte, pe ochi frumosi. La ora asta, in Valcea sunt cateva mii de hectare predate de directiile silvice comisiilor de fond funciar, din subordinea autoritatilor locale, care ar fi trebuit sa le imparta la oameni. Dupa 20 de ani, nici acum nu e impartita padurea. A plecat de la stat, sa ajunga la cetateni, etapa intermediara era la comisia locala. E folosita de ia, du-te si taie de acolo. Statul roman nu a fost in stare sa dea o masura si sa spuna: Padurea asta care a fost a statului roman si a fost dirijata spre retrocedare, s-o ia inapoi cat a mai ramas ceva din ea”, spune oficialul.
Paza padurii, mai ieftina decat un pachet de tigari
In cei? aproape 40 de ani in slujba codrului, inginerul silvic Ion Oprescu, fost sef al Directiei Silvice Valcea, nu a reusit sa-i faca pe oameni sa inteleaga de ce ar fi mult mai castigati daca si-ar taia padurea treptat, respectand legile silvice, lasand-o sa creasca si sa se regenereze.?
a”Divizarea padurii inseamna moartea ei” si a”Saracia e cel mai mare dusman al padurii” sunt doua concluzii la care Oprescu a ajuns in acesti ani de negocieri, doar pe alocuri castigate, cu proprietarii privati de padure.?
a”Padurea e un bun, e ca un depozit la banca. Daca-l tai, castigi pe moment. Dar daca iei o decizie chibzuita si tai respectand padurea, castigi inzecit pe termen lung”, spune Oprescu.?
Astfel, odata cu incheierea ?unui contract cu un ocol silvic, proprietarul beneficiaza in primul rand de paza padurii. Dezavantajul este ca ocolul decide cat si de unde se taie.
Un padurar va patrula zilnic zona, tinand hotii la distanta, si va alerta in caz de incendii sau daunatori. Padurarul raspunde din plin pentru padurea pazita. De exemplu, in cazul in care din padure e taiat ilegal un arbore, el plateste catre proprietar de trei ori valoarea reala a acestuia. Sumele imputate pentru un singur arbore pot ajunge si la 3.500 de lei, in functie de specia arborelui, diametrul si volumul sau.
E mai ieftin decat un pachet de tigari sa ai padurea pazita, spune si Daniel Radulescu, director tehnic al Directiei Silvice Valcea.
a”Costul serviciului de paza, comparativ cu beneficiile, este infim. Sa facem un calcul simplu. Sa zicem ca avem un hectar cu un volum mediu de masa lemnoasa de …
