Meritul principal pentru inlaturarea aliantei cu Germania?nazista ii revine Regelui Mihai I al Romaniei.
In urma cu exact 71 de ani, un tanar de 23 de ani lua pe umerii sai raspunderea pentru soarta unei intregi natiuni. Iar acest lucru se intampla in cel mai greu moment din istoria recenta a Romaniei. Armata Regala Romana era aliata unui regim odios, Germania nazista, si prinsa intr-un razboi fara speranta cu Armata Rosie, care lupta pentru un regim la fel de criminal ca si cel nazist. Romania pierduse Cadrilaterul, iar Transilvania de Nord, cu Clujul, Oradea si Targu-Muresul se afla sub ocupatie maghiara. Salbaticii soldati sovietici intrasera din nou pe teritoriul romanesc si comiteau atrocitati care rivalizau cu cele comise in Transilvania ocupata de maghiarii dezlantuiti impotriva evreilor si romanilor. In dupa-amiaza zilei de 23 august, singur, Regele Mihai I al Romaniei a luat decizia de a schimba soarta Romaniei.
Regele Romaniei avea, in acel moment, un rol strict onorific. Intreaga putere era concentrata in mainile unui dictator militar, maresalul Ion Antonescu. Acesta fusese numit in functia de prim-ministru in data de 4 septembrie 1940, de catre Regele Carol al II-lea, apoi confirmat in functie in data de 6 septembrie 1940, de catre Regele Mihai I. Ion Antonescu se intitula, dupa modelul lui Adolf Hitler, Conducatorul Statului. El purta raspunderea cedarii Cadrilaterului si a intrarii Romaniei in razboiul mondial de partea Germaniei nazista. In vara anului 1944, devenise limpede ca Germania va pierde razboiul, iar fortele politice romanesti incercau sa gaseasca o solutie de iesire din razboi. Opozitia si Regele Mihai I negociau cu aliatii occidentali, la Cairo, prin intermediul printului Barbu Stirbei, iar Guvernul purta tratative prin intermediul ambasadoarei sovietice la Stockholm, Aleksandra Kollontai. Pentru ca situatia pe front ameninta sa se transforme intr-o catastrofa, iar sovieticii se aflau deja pe linia Chisinau – Iasi, Regele Mihai I i-a cerut lui Ion Antonescu sa scoata imediat Romania din razboiul contra Natiunilor Unite. Ion Antonescu a refuzat si a invocat „cuvantul sau de ofiter” pe care i-l daduse lui Adolf Hitler.
Drept urmare, Regele Romaniei a dispus arestarea lui Ion Antonescu. Expertii in drept militar spun ca refuzul brutal al lui Ion Antonescu nu putea fi justificat in nici un fel. In primul rand, el depusese un juramant de credinta fata de Rege. In al doilea rand, Ion Antonescu refuza sa asculte de ordinul unui superior. Si Regele, si Ion Antonescu aveau gradul de maresali ai Armatei Regale Romane. Numai ca Regele Mihai I detinea acest grad din 1940, iar Ion Antonescu din 1941, iar potrivit regulamentelor militare in vigoare la acea data, cel mai vechi in grad era superiorul celui mai nou. Ion Antonescu a fost inchis in seiful casei in care locuia Regele si acolo si-a redactat testamentul, publicat in premiera pentru presa romaneasca de „Romania libera”.
Discursul Regelui
In seara zilei de 23 august, Regele Mihai I a inregistrat o proclamatie prin care anunta ruperea aliantei cu Germania nazista. Discursul Regelui a fost difuzat de postul public de radio in seara acelei zile, la ora 22.00. Discursul Regelui a avut un efect maxim. Ca urmare a apelurilor repetate de la radio, acest discurs a putut fi auzit de aproape toti comandantii de unitati militare, astfel ca nu s-a produs nici o revolta. Gestul Regelui Mihai I al Romaniei avea sa il inspire pe generalul Charles de Gaulle, care a folosit o metoda similara pentru a-i anunta pe militarii francezi ca, in calitate de presedinte al Frantei, a decis sa puna capat razboiului din Algeria. Discursul lui Charles de Gaulle a fost difuzat, de asemenea, la radioul public din Franta. Iata continutul proclamatiei Regelui Mihai I din 23 august 1944, ora 22.00.
„Romani,
In ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, in deplina intelegere cu poporul meu, ca nu este decat o singura cale, pentru salvarea tarii de la o catastrofa totala:?iesirea noastra din alianta cu puterile Axei si imediata incetare …
