Executivul PSD a organizat si referendumul de demitere a presedintelui Traian Basescu pe 29 iulie 2012, dar si alegerile prezidentiale din noiembrie 2014. Desi absolut identice in ce priveste mecanismul de organizare, intre cele doua procese de vot au existat diferente vizibile referitoare la numarul si localizarea sectiilor de vot din strainatate. Cazul Italiei merita o analiza separata.
La referendumul de demitere a presedin?telui Traian Basescu din 29 iulie 2012, Guvernul Ponta (prin Ministerul Afacerilor Externe) a decis ca in strainatate este nevoie de 306 sectii de vot. Pentru alegerile prezidentiale din noiembrie 2014, insa, acelasi premier a hotarat ca sunt suficiente numai 294 de sectii de vot, deci cu 12 sectii mai putin. In cazul Italiei, comparatia arata astfel: 55 de sectii de vot la referendumul din 2012, numai 51 de sectii la prezidentialele din 2014. Cu patru sectii de vot mai putine, asadar, fara ca vreo explicatie oficiala din partea MAE sa fi fost furnizata.
14 localitati in care s-au inchis sectiile de vot
Cu adevarat relevanta este localizarea sectiilor de vot din Italia la referendumul din 2012 prin comparatie cu localizarea acestora la prezidentialele din 2014. Astfel, in 14 localitati italiene in care au existat sectii de vot in 2012 nu s-au mai deschis sectii de vot in 2014. E vorba de loca?litatile Caltanissetta, Palermo, Albano, Lodi, Monza, Monterotondo, Viterbo, Marcellina, Acilia, Guidonia, Terni, Olbia, Ivrea si Pordenone.
Mai mult, la Roma, unde functionau cinci sectii de vot la referendumul din 2012, nu au mai fost deschise decat trei sectii de vot la prezidentialele din 2014. De asemenea, la Torino, unde existau doua sectii de vot la referendumul din 2012, a fost functionala o singura sectie la prezidentialele din 2014.
12 localitati italiene cu sectii de vot in premiera
Totusi, a existat si o localitate italiana in care numarul de sectii de vot a crescut la prezi?dentialele din 2014 fata de referendumul din 2012. Este vorba de Trieste, unde a fost deschisa o singura sectie de vot in 2012, dar in 2014 au fost deschise doua sectii.
De asemenea, premierul Ponta a mai decis, pentru prezi?den?tialele din 2014, sa deschida sectii de vot in 12 localitati italiene in care nu existasera sectii la referendumul din 2012. Loca?litatile sunt Frosinone, Palestrina, Livorno, Mantova, Novara, Vercelli, Aosta, La Spezia, San Remo, Foggia, Sondrio, Fermo.
Caltanissetta: Ponta nu ?deschide sectie, Fuego tine concert
Caltanissetta este situata in Sicilia. Conform datelor Institutului National de Statistica italian (citate de Ambasada Romaniei de la Roma), in toata Sicilia se aflau, oficial, la finalul anului 2010, 40.301 romani. Neoficial, insa, la acea data, numarul romanilor din Sicilia era cel putin dublu, unele surse indicand chiar 100.000 de romani. In ultimii patru ani, insa, alte zeci de mii de romani au ales Sicilia ca destinatie de munca. Provincia Caltanissetta din Sicilia, conform unor statistici neoficiale, ar adaposti in jur de 25.000 de romani in acest moment. Deloc intamplator, exista si o ruta de autocar Suceava – Caltanissetta (la pretul de 90 de euro de persoana dus), care culege romani din mai toata Moldova (Roman, Bacau, Adjud, Focsani, Piatra Neamt, Vaslui, Barlad etc.).
Tot in Caltanissetta exista un schit, recent renovat, „Acoperamantul Maicii Domnului”, subordonat Episcopiei Ortodoxe Romane a Italiei. Iar cand vine vorba de cele laice, merita men?tio?nat ca numarul mare de romani din Caltanissetta l-a ?facut pana si pe Fuego sa sustina un concert acolo in noiembrie 2012.
Palermo, mare oras italian, fara nici o sectie de vot
La Palermo, unul din marile orase siciliene (cu populatie de aproape un milion de locuitori), nu a existat nici macar o sectie de vot la prezidentialele din 2014, spre deosebire de referendumul din 2012, cand a fost deschisa o sectie. In Palermo exista o comunitate puternica de romani, estimata la cel putin 10.000 de cetateni. In februarie 2013, palermitanii asistau la o procesiune ciudata: cateva sute de romani din Palermo au marsaluit pe strazi pentru a cere construirea unei biserici ortodoxe. Astfel de slujbe se tin la Palermo, dar in biserica catolica „Santa Maria in Valverde”. Peste zece mii de romani sunt inscrisi in evidentele preotilor ortodocsi care slujesc la Palermo.
Albano si Lodi: parohii ortodoxe romanesti da, sectii de vot nu
Albano (cunoscut si ca Albano-Genzano sau Albano Laziale) se afla la 25 de kilometri de Roma, are doar 40.000 de locuitori, dar o comunitate de romani in cres?tere accelerata. O comunitate atat de importanta incat, de cativa ani, la Albano exista si o parohie ortodoxa romaneasca, cu hramul „Sf. Cuvioasa Mare Mucenita Anastasia Romana”. Lodi (capitala provinciei Lodi) din Lombardia are putin peste 40.000 de locuitori, printre care cateva mii de romani. Suficient de multi incat sa existe si aici o parohie ortodoxa cu hramul „Sfintii trei ierarhi”.
In Lodi exista si un magazin cu specific romanesc, „Ro-Mania House”, care tine legatura gastronomica cu comunitatea inclusiv printr-un blog, dar si pe Facebook, unde se fac anunturi de maxima importanta pentru romani: „Am primit sorici si cirnati de casa!”. Inclusiv Cezar Ouatu, castigator al etapei romanesti a Eurovision in 2013, a locuit la Lodi din 1996, unde s-a mutat cu mama sa.
Monza si Monterotondo: bune pentru „Moartea din Carpatia”, nu pentru vot
Si Monza, o alta localitate de langa Milano, ca si Lodi, beneficiaza de serviciile unei parohii ortodoxe care poarta hramul „Toti sfintii”. Viata laica romaneasca e la fel de intensa in Monza: exact in noiembrie 2014, dupa al doilea tur al prezidentialelor din Romania, romanii se adunau la Monza la un eveniment sportiv. Era vorba de finala galei de lupte Superkombat, eveniment la care vedeta a fost luptatorul Catalin Morosanu, cel supranumit „Moartea din Carpati”. Promotorul evenimentului, Eduard Irimia, a rezervat 2.000 de locuri numai pentru romani, bilete vandute rapid.
Monterotondo, langa Roma (impreuna cu cateva sate din jur), gazduieste o comunitate de 20.000 de romani. Practic, populatia unui orasel. In 2013, inca nu se rezolvase problema urgenta a unei biserici ortodoxe, ceruta de comunitatea romaneasca inca de acum zece ani. Pe site-ul Ambasadei Romaniei pe linga Sfantul Scaun si Ordinul Suveran Militar de Malta se gasesc dovezi despre cat de importanta e comunitatea romanesca din Monterotondo: o fotocronica a vizitei ambasadorului roman in localitate, ultima oara in 2013.
Viterbo, frate cu Clujul. ?Marcellina are consilier local roman
Si la Viterbo, aflat la o suta de kilometri de Roma, exista o parohie ortodoxa, „Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica”. Dar si un Centru Cultural si Universitar Roman, rezultat al colaborarii dintre Uniunea Universitatilor din Cluj (Babes-Bolyai, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara si Academia de Muzica) cu Universitatea provinciei Tuscia. In 2009, Clujul s-a infratit cu Viterbo, oras in care, atunci, locuiau aproximativ 10.000 de romani. O comunitate care s-a marit in ultimii cinci ani.
Marcellina, la 35 de kilometri de Roma, este un oras in care a avut loc o premiera in politica italiana: in 2009, in consiliul local al orasului a fost ales primul roman intr-o astfel de pozitie in Italia. Era vorba de Leontina Ionescu, o fosta campioana nationala la canotaj care locuia de 25 de ani in Italia. In 2011, la Marcellina a aparut si o biserica ortodoxa, „Sf. Cuvios Ioan de la Prislop”. Comunitatea de romani din Marcellina e de aproximativ 2.000 de romani, ceea ce reprezinta cam un sfert din intreaga populatie a oraselului.
Acilia si Guidonia, 10% populatie romaneasca
Acilia este un oras de aproape 70.000 de locuitori la cativa zeci de kilometri de Roma. Impor?tanta comunitatii de romani de aici era subliniata inca din 2008 de un studiu al Centrului de Sociologie Urbana si Regionala, intitulat „Afirmarea identitatii si integrarea socio-culturala a emigrantilor pentru munca in zonele metropolitane din Spania si Italia”. Conform studiului, 11% din chestionarele dedicate romanilor din Roma metropolitana au ajuns la romanii din cateva orase din jurul Romei, inclusiv Acilia.
Guidonia, in apropierea Romei, este un oras de aproximativ 100.000 de locuitori, din care 10% sint romani. Comunitatea romaneasca, de altfel, este cea mai numeroasa comunitate de straini din Guidonia.? In noiembrie 2013, primarul orasului, Eligio Rubeis, a facut o vizita la Bucu?resti pentru a pune bazele unui parteneriat intre Politia romana si cea italiana, dar si pentru a discuta cu parlamentari romani. Evident, acest parteneriat era util nu doar preventiv, primarul Rubeis avea de rezolvat si o problema de infractionalitate in randul comunitatii romanesti.
Terni: 800 de botezuri romanesti. Olbia: oficiu consular din 2013
Si in Terni, localitate aflata la o suta de kilometri de Roma, exista o biserica ortodoxa, care are hramul „Sfianta Parascheva”. In 2013, la bilantul de zece ani, preotii acestei biserici au numarat peste 800 de botezuri si o suta de cununii, dovada faptului ca acolo exista o comunitate romaneasca stabila de cel putin cateva mii de suflete (cel putin 1.600 sunt doar parinti).
In Olbia (Sardinia), exista o parohie ortodoxa („Sfantul Ioan Botezatorul”) din 2011. In 2013, Comisia de Afaceri Externe a Senatului Romaniei decidea sa amendeze bugetul pe anul in curs pentru a aloca 500.000 de lei MAE „in vederea infiintarii unui nou oficiu consular in Italia, in Olbia – Insula Sardinia – necesar comunitatii romanesti prezente in insula”.
La Ivrea, conferinta „Da, sint romana”. Pana si Papa Francisc stie de romanii din Pordenone
La Ivrea, langa Torino, nu a mai existat sectie de vot in 2014, spre deosebire de 2012. Insa ironia face ca imediat dupa alegeri, pe 29 noiembrie 2014, tocmai la Ivrea, reprezentanti ai Consulatului General al Romaniei la Torino sa participe la conferinta „Da, sunt roman”, sustinuta de cardiologul roman Adrian Bogdan Popa la biserica ortodoxa din localitate.
In Pordenone (oras de peste 50.000 de locuitori din regiunea Friuli – Venetia Giulia) exista o comunitate de romani impartita intre ortodocsi si catolici. De catolicii romani din Pordenone a aflat pana si Papa Francisc. Care, de la Vatican, dupa rugaciunea „Angelus” din 7 decembrie 2014, s-a adresat celor prezenti astfel: „Dragi frati si surori, va salut pe voi toti, …
