Noile standare stiintifice impuse pentru ocuparea posturilor in universitati sunt mai lejere, ceea ce arata ca Ministerul Educatiei a scazut accentul pus pe performanta stiintifica. Folosirea acelorasi criterii pentru evaluarea cadrelor didactice in toate domeniile poate duce la aberatii.
Romania libera a intrat in posesia criteriilor prin care Ministerul Educatiei stabileste standardele stiintifice care trebuie indeplinite pentru ocuparea pozitiilor de asistent, lector, conferentiar si profesor universitar. Documentele (in numar de sapte) au fost trimise sau vor fi trimise zilele acestea catre cadrele universitare din tara si au fost redactate de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, iar principalul criteriu de evaluare il constituie indicele Hirsch calculat prin intermediul Thomson-Reuters, Scopus si Google Scholar. ?In principal, indicele Hirsch monitorizeaza de cate ori a fost citata un articol stiintific de catre alti autori. Citarea da, in acest context, valoarea operei. Din aceasta perspectiva este foarte importanta teoria relativitatii sau teorema lui Pitagora, printre cele mai citate formule din istoria stiintei. Aplicarea acestui criteriu a starnit o dezbatere printre oamenii de stiinta care contesta relevanta indicele Hirsch ?in diverse domenii universitare, cerand, prin urmare, criterii distincte pentru aplicarea lui in functie de fiecare disciplina in parte.
Trebuie spus inainte de orice ca noile criterii pentru ocuparea unei pozitii universitare sunt mult mai permisive decat in mandatul de ministru al Educatiei detinut de catre Daniel Funeriu si chiar decat in cel al Ecaterinei Andronescu dupa cum ne-a precizat profesorul Virgil Iordache: „de exemplu, pentru a putea participa la concursul pentru pozitia de profesor la catedra de mediu trebuia sa fi scris 12 articole indexate ISI, iar acum sunt necesare 11 articole”. Virgil Iordache este de acord cu folosirea indicelui Hirsch, drept criteriu de promovare in anumite pozitii universitare, aratand ca, in opinia sa, a”pentru fiecare specialitate pachetul de criterii este diferit si nu se foloseste aceeasi metoda. Setul de criterii se stabilieste de catre comisiile CNATDCU, fiecare pe specialitatea ei. Este o informatie falsa ca se aplica aceleasi criterii atat pentru stiintele naturale dar si pentru cele sociale sau umaniste”. Formularele de evaluare au capitole precum: activitatea de cercetare, activitatea didactica, recunoasterea si impactul activitatii, dar si publicarea de articole in reviste ca si autor principal, contributor, in edituri nationale sau internationale ca si redactor sau coordonator. De asemenea, pe baza acestor criterii se poate obtine un scor bun in vederea obtinerii finantarii unor proiecte de cercetare.
Dragos Ciuparu, profesor la Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti, ne-a precizat prin stabilirea acestor criterii, CNATDCU a cerut tuturor universitarilor, indiferent de domeniu, sa intre intr-un pat al lui Procust care nu este relevant domeniului lor. a”Hirsch este un indicator relevant pentru fizica, chimie, medicina dar nu pentru stiintele umaniste. Fostul ministru al educatiei Daniel Funeriu a introdus AIS (article influence score) calculat prin corectie la specificul domeniului. Hirsh este un indicator pur statistic. In medicina, se citeaza foarte mult articolele, obtinandu-se un indicator Hirsch mare. In domeniul umanist se citeaza foarte putin. Pe de alta parte, un indicator Hirsh in medicina de 10 este considerat slab. In chimie este bun, iar in stiintele umaniste este imposibil de atins.” Si Dragos Ciuparu, care a predat sapte ani la Yale University, admite ca criteriile universitare sunt mult mai permisive astazi: a”Acum …
EXCLUSIV. Noile criterii pentru promovarea in Universitati: ai mai putina carte, cresc sansele sa ajungi profesor
