de Anca SIMINA Publicat la: 23.02.2015 14:48 Ultima actualizare: 23.02.2015 14:51
„Avem o realitate: 3 milioane din populatia dinamica, cu capacitate de munca din Romania, este in afara tarii si nu plateste niciun leu la sistemul social. (a??) Inchipuiti-va: daca cei 3 milioane ar cotiza cu 10 euro pe luna la bugetul social al Romaniei, ar fi o contributie pe care am simti-o”, spunea premierul Victor Ponta pe 29 ianuarie la o dezbatere a Fundatiei Friedrich Ebert Romania. Ceea ce era avansat public ca o ipoteza, o contributie obligatorie de 10 euro lunar pentru romanii din afara tarii, avea deja corespondent in realitate in cazurile celor care, desi nu mai iau salariile din Romania, au pastrat un cont bancar de economiii pentru care primesc dobanda sau au obtinut, in urma cuponiadei din anii ?90, sume infime, pe care nici nu le-au ridicat. Acestora, statul le-a calculat deja, trimitandu-le pe adresele ultimului domiciliu in Romania, obligatii de 105 euro pe an aferente lui 2012, adica de 8,82 de euro pe luna. Este cazul lui DanToader, stabilit in Franta, care a detaliat pentru Gandul demersurile pe care le face de mai bine de o luna pentru a convinge ANAF ca nu are motive sa cheltuiasca chiar si 250 de euro pentru un venit de 2,5 euro din 2012 din moment ce nu beneficiaza de sistemul de asigurari romanesc. Este insa si situatia altor mii de romani cu domiciliul in tara, cei mai multi pensionari, care isi pierd asigurarea gratuita daca in urma cuponiadei le revin 2, 12 sau 30 de lei intr-un an.
Dan Toader s-a stabilit in strainatate acum mai bine de zece ani. Din 2008, are si cetatenia franceza. La cea romana nu a renuntat dintr-un motiv mai mult sentimental. „Am vrut sa ii tin si pe copiii mei cu dubla cetatenie, chiar daca ei nu au mare lucru in comun cu tara mea de origine”, spune el. A mai existat un motiv: a vrut sa-si pastreze dreptul de vot.
Chiar daca isi ia salariul din Franta, acolo unde isi plateste si asigurarile de orice fel si unde isi are si domiciliul, inscris inclusiv pe pasaportul romanesc, chiar daca a intrat intr-un spital din Romania tot acum mai bine de zece ani, in ianuarie a aflat ca datoreaza statului roman o contributie de 468 de lei la sistemul asigurarilor de sanatate. Calculul din decizia de impunere fiscala trimisa de ANAF acasa la parintii sai, acolo unde a figurat ultima oara cu un domiciliu romanesc, se rezuma astfel: pentru un venit din investitii (dividende in urma cuponiadei) de 12 lei, Dan Toader ar avea de platit 468 de lei asigurarea de sanatate.
Desi nu a incasat niciodata banii, Fiscul i-a calculat din rezultatele financiare declarate ale SIF-urilor la care companiile in care si-a investit acum 20 de ani cupoanele au ajuns intre timp. Mai departe, angajatii ANAF au luat Codul Fiscal, pus in acord cu Legea sanatatii, asa cum a fost introdusa in primul mandat de ministru al liberalului Eugen Nicolaescu, si au stabilit astfel ca, in absenta unor venituri din salarii, chirii sau activitati independente pe teritoriul Romaniei, baza minima de impozitare este salariul minim brut lunar din anul respectiv: 700 de lei X 12 luni. La suma de 8.400 de lei, procentul de 5,5% cat reprezinta CASS, inseamna 468 de lei, suma imputata titularului de cupon.
Incercarile lui Dan Toader de a sesiza online ANAF pentru a corecta o evidenta, aceea ca nefiind rezident al statului roman nu poate fi considerat asigurat, s-au lovit, in lipsa unei baze de date unitare privind domiciliile, de birocratie. Mai intai, a fost trimis de la Bucuresti la Buzau, acolo unde s-a emis decizia. Apoi, i s-a explicat ca, in urma recalcularii, suma este nu de 12, ci de 9 lei, dar tot 468 de lei trebuie sa plateasca. In final, i s-a sugerat sa faca o contestatie prin procura, care l-ar costa suplimentar 150 de euro, dar pentru care, din cauza corespondentei care a durat aproape o luna, s-a depasit termenul. Sau sa plateasca cei 468 de lei la ghiseu.
Cazul lui Dan Toader nu este singular. Intr-o situatie similara este si Ana Gheorghias, stabilita in Montreal, decisa insa ca „data viitoare” sa nu-si mai lase parintii sa semneze pentru primirea recomandatei ANAF, domiciliul sau in tara fiind indicat gresit. Chiar daca premierul Victor Ponta admite ca „exista anomanii in Codul Fiscal”, Guvernul nu are in acest moment, sustin surse din Ministerul de Finante, nicio evidenta clara a acestor cazuri.
Asigurarea de sanatate, de 30 de ori mai mare decat venitul la care se aplica
Decizia ANAF prin care lui Dan Toader i se stabileste o obligatie de plata de 39 de ori mai mare decat veniturile pe care nu le-a incasat in mod concret a fost emisa pe 17 decembrie 2014, cu o luna inainte ca premierul Victor Ponta sa testeze reactia opiniei publice la ideea includerii intre contribuabilii la sistemul de asigurari de sanatate a cetatenilor romani din strainatate.
Legea sanatatii include din 2006 prevederea ca „sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara” si, in consecinta au, prin Codul Fiscal, obligatia de a plati CASS. Prevederea calcularii CASS la nivelul unui salariu minim pe economie li se aplica tuturor celor care au venituri din investitii sau din dobanzi, dar nu si din salarii, chirii sau activitati independente. Detalii despre legislatie, AICI.
Oficializata de mai multi ani, prevederea a inceput sa se aplice doar de cateva luni pentru toate categoriile de venituri, dupa ce ANAF a preluat de la Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate atributiile calcularii acestor datorii.
Preluarea s-a facut insa in absenta unei baze de date unice pentru a calcula corect aceste obligatii de plata, dar si inainte de a prelua de la Ministerul Afacerilor Externe, de exemplu, sau de la Evidenta Populatiei, datele despre domiciliile stabile ale romanilor plecati in strainatate, in cazurile in care acestia si le-au trecut astfel in pasapoartele romanesti.
Labirintul petitiilor catre ANAF: „Va rugam sa retransmiteti solicitarea dumneavoastra colegilor nostri”
In acest fel, au aparut situatii precum cea a lui Dan Toader in legatura cu numarul carora statul nu are insa o evidenta clara. Scrisoarea recomandaata din partea ANAF a sosit acasa la parintii sai, la ultimul domiciliu pe care Fiscul l-a gasit in baza de date proprie. I-a parvenit in ianuarie.
Decizia de impunere fiscala pentru 2012, contestata la ANAF prin formularul online
Tot in ianuarie, pe 24, Dan Toader a recurs la formularul de petitii online de pe pagina oficiala de web a ANAF indicand actul emis, situatia in care se afla si cerand explicit anularea deciziei.
O functionara de la Directia de Inspectie Generala i-a raspuns doua zile mai tarziu, pe 26 ianuarie: „In vederea inregistrarii precum si solutionarii corecte si operative a cererii dumneavoastra, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, modificata si aprobata prin Legea nr. 233/2002, va rugam sa retransmiteti solicitarea dumneavoastra colegilor nostri de la Asistenta Contribuabili si sa o completati in Formularul de Asistenta care se afla pe site-ul www.anaf.ro la rubrica Asistenta contribuabili/Asistenta prin email”.
O data parcursa si aceasta etapa, un al doilea mesaj binevoitor s-a generat automat: „solicitarea dvs. a fost inregistratã cu numãrul ….. Un raspuns, conform prevederilor legale in vigoare, va va fi remis ulterior”. Apoi un al treilea, in aceeasi zi: „Va comunicam ca am redirectionat acest e-mail la Serviciul Fiscal Municipal Rm. Sarat, organul fiscal de domiciliu, de unde urmeaza sa primiti raspuns”.
Raspunsul „organului fiscal de domiciliu” a venit pe 17 februarie. Intr-o adresa semnata de seful Compartimentului pentru Contribuabili se arata ca cei 12 lei erau de fapt 9: 8 lei de la SIF Muntenia si 1 leu de la SIF Banat-Crisana care au obtinut la randul lor dobanzi pe care le-au declarat la Fisc si pe care ar urma sa le imparta cu actionarii care au depus acum 20 de ani cupoane de privatizare.
Calcului datoriei ramane insa acelasi: „Va comunicam ca datorati contributie individuala de asigurari sociale de sanatate la nivelul salariului de baza minim brut pe tara (salariul minim brut pentru anul 2012 = 700 lei/luna X 12 luni = 8400 x 5,5% cota contributie sanatate = 468 lei)”
Seful de serviciu al ANAF indica de asemenea posibilitatea unei contestatii, aratand si ce trebuie sa includa un astfel de demers. Cu o mentiune: „Conform art. 207 din Codul de procedura fiscala, contestatia se va depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii”. De la data primei petitii online pana la raspunsul ANAF au curs 25 de zile. Intre timp, termenul de contestare a fost depasit.
Paradoxul romanesc. Primesti 2,5 euro, platesti ori 105, ori 150
„Pentru 12 lei, iti cer 468. Desi nu locuiesti si nu beneficiezi in nici un fel de CASS tot iti cer cei 468 de lei. Le ceri informatii. Ei iti dau o noua suma de impozitare, adica 9 lei. Dar tot 468 de lei iti cer. Scopul CASS este sa contribui ca sa poti beneficia. Or, eu nu beneficiez de nimic. Si daca vrei sa contesti, nu e suficient online, ci te pun pe drumuri sa ajungi sa platesti cel putin 60 de euro taxe consulare in plus si cel putin 90 de euro pe traduceri autorizate si poze. Politicos, desigur”, isi rezuma Dan Toader experienta cu ANAF. O situatie in care i se pretinde practic fie sa plateasca 105 euro pentru un venit de 2,5 euro neincasat, fie sa cheltuiasca 150 de euro pentru a contesta decizia, varianta pentru care termenul legal a fost oricum depasit.
Dincolo de faptul ca nu mai este rezident al statului roman, deci nu ar fi trebuit sa intre in calculul asigurarilor, nu a mai intrat intr-un spital din Romania de mai bine de zece ani. „Eu sunt integrat total in sistemul francez. Sanatate, somaj, asigurari. Absolut tot. Singura mea legatura cu statul roman este ca platesc taxe consulare (mari, dar nu ma plang) cand fac pasaport sau alte acte. Asta fiindca am vrut sa ii tin si pe copiii mei cu dubla cetatenie, chiar daca ei nu au mare lucru in comun cu tara mea de origine. Din ce in ce mai rar (si daca e posibil fizic) mai si votez, daca asta inseamna o legatura cu statul roman”, spune el.
Surprinzaror pentru Dan Toader nu a fost atat calculul inspectorilor ANAF, bazat pe un articol din Codul Fiscal, cat modul in care functionarii i-au pasat aproape o luna sesizarea fara a incerca in acest timp verificarea informatiilor legate de domiciliul sau real: „Raspunsul lor cum ca trebuie sa dovedesc ca stau in Franta ma lasa fara cuvinte. Adica eu de ce am pasaport cu domiciliul in strainatate? ANAF nu are un registru cu contribuabilii si domiciliile lor? Este halucinanta intreaga istorie. Aspectul ca eu le trimit sesizare ca locuiesc in Franta si ei nu incearca sa actualizeze baza lor de date prin colaborare legala intre ei si Ministerul de Externe este totusi o problema de lipsa de interes fata de aplicarea legii in spiritul ei. De ce sa ma duc eu sa contest cand e datoria lor sa isi intretina bazele de date? Cum sa o numesc? Cel putin comoditate”
Romanca stabilita in Canada: „Nu voi plati nimic. Daca ma imbolnavesc si am nevoie de spitalizare, o sa trec Oceanul sa ma internez?”
Intr-o situatie identica este si Ana Gheorghias, stabilita de mai multi ani in Quebec. In ultimii 10 ani, a ajuns in Romania de doua ori, niciodata in vreo clinica. In 2012, i-au revenit insa, in aceeasi maniera, 35 de lei pe care nu i-a incasat, dividende din partea companiei in care si-a depus cupoanele de privatizare.
Un calcul personal i-a aratat ca e mai simplu sa vanda cupoanele decat sa se incurce in contestatii. Pana atunci, este insa decisa sa ignore decizia primita de la ANAF. „Daca ma imbolnavesc si am nevoie de spitalizare, o …
