Una dintre cele mai vechi si mai importante traditii populare romanesti este legata de Botezul Mantuitorului sau Boboteaza. Potrivit Bibliei, este vorba de momentul in care Isus Cristos, aflat la inceputul activitatii sale de raspandire a Noului Legamant, s-a intalnit pe malul Iordanului cu Sfantul Ioan Botezatorul.
Scena in care Isus Cristos i-a cerut Sfantului Ioan sa il boteze, iar apoi acesta i-a indrumat pe discipolii sai sa il urmeze pe Mantuitor are semnificatia unei treceri de la istoria Vechiului Testament la cea a Noului Testament, o trecere care reprezinta o etapa extrem de importanta in conturarea religiei crestine, spun teologii. Acest moment este celebrat, an de an, de catre romanii ortodocsi pe stil nou si de cei greco-catolici in data de 6 ianuarie.
Vechimea si importanta momentului sunt subliniate si de diversitatea de traditii si ritualuri legate de aceasta celebrare care, practic, incheie ciclul Sarbatorilor de Iarna. Pentru romano-catolici, oamenii celebreaza tot azi si Epifania, adica momentul in care cei trei regi magi i-au adus Mantuitorului in dar aur, smirna si tamaie.
Unele dintre traditiile de Boboteaza au fost pastrate neschimbate. In satul Laslea, din apropiere de Sighisoara, a”toata lumea mergea la biserica, acolo unde era Sfintirea Mare a Apei. Preotul ii binecuvanta pe credinciosi si ii stropea cu apa sfintita, cu ajutorul unui pamatuf de busuioc. Oamenii luau apa sfintita acasa, in cani pregatite anume dinainte, care erau decorate cu picturi care il reprezentau pe Sfantul Ioan Botezatorul sau Botezul Domnului in apa Iordanului.
Credinciosii consumau mici cantitati de apa sfintita timp de o saptamana. Era un demers purificator, care le aducea aminte oamenilor ca trebuie sa se poarte crestineste. Apa era bauta inainte de a rosti rugaciunea cuvenita inainte de a te aseza la masa. In ziua de Boboteaza, care era un soi de continuare a Craciunului, se strangea toata familia in jurul mesei, pe care oamenii puneau ce aveau ei mai buna”, spune jurnalistul Virgil Lazar, veteranul redactiei Romania libera, azi in varsta de 84 de ani.
Unele traditii au fost pierdute
Unele dintre traditiile de Boboteaza, atestate pe vremea strabunicilor nostri, s-au pierdut in negura timpului. Cu ajutorul marturiilor de arhiva, istoricii si etnologii pot sa reconstituie unele dintre aceste ritualuri. Una dintre cele mai spectaculoase traditii era la Cluj binecuvantarea apelor Somesului. In perioada interbelica, acest ritual era oficiat cu toata solemnitatea de catre episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, cel care avea sa fie martirizat in temnitele comuniste.
Ceremonia este amintita si in volumul sau de memorii, „Credinta noastra este viata noastraa”. Mai intai, episcopul oficia in catedrala unita Schimbarea la Fata de pe strada Regina Maria, azi Bulevardul Eroilor, sfintirea apei. Apa sfintita era distribuita apoi tuturor credinciosilor care participau la liturghie si apoi la ceremonia speciala. Dupa aceea, cu epis?copul in frunte, toti porneau catre podul de pe raul Somesul Mic din zona strazii Regele Ferdinand I, acolo unde, in urma cu 150 de ani, era poarta de intrare in vechea cetate a Clujului.
Iuliu Hossu binecuvanta apele raului si apoi turna apa sfintita in Somes, pentru ca proprietatile purificatoare ale acesteia sa fie purtate in aval. La Cluj, aceasta traditie a fost intrerupta de arestarea episcopului greco-catolic, ce avea sa devina apoi primul cardinal roman. Firul intrerupt brutal in 1948 nu a mai fost reinnodat.
In schimb, la Oradea, acest lucru s-a intamplat, iar episcopul greco-catolic Virgil Bercea binecuvanteaza apele Crisului, intocmai cum …
